Orașul în care se plătesc cele mai scumpe chirii din Europa

Prețurile pentru chirie au crescut în întreaga lume. Astfel, am pregătit un top pentru cele mai mai scumpe chirii din Europa.

Parisul este orașul cu cele mai scumpe chirii din Europa. Francezii și nu numai plătesc peste 29 de euro pe metru pătrat. Tot peste 20 de euro plătesc și cei din Oslo, Londra, Barcelona și Copenhaga – acestea sunt, așadar, cele mai scumpe orașe, dacă ne gândim să stăm în chirie.

În Barcelona, prețurile chiriilor au crescut din 2021 cu aproape 28%. Iar într-un oraș din Ungaria cu aproximativ 27%. O creștere semnificativă este și în Varșovia. Chiriașii scot din buzunar în 2022 cu 18% mai mulți bani față de anul trecut.

Chiriile din România sunt printre cele mai mici din Europa. Cele mai scumpe chirii din România sunt în București și Cluj, 7,5 euro pe metru pătrat. În Brașov prețurile sunt ceva mai mici, 6,60 de euro pe metru pătrat, scrie Digi24.

Chirii mai ieftine decât în România se găsesc în Bulgaria. În capitala Bulgariei prețul este ceva mai mare, 4,60 de euro pe metru pătrat. Și Slovenia se află la coada clasamentului, cu cele mai mici chirii – aici se plătesc pe lună, pentru metrul pătrat, mai puțin de 7 euro.

#chirie #Paris #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.