Ouăle s-au scumpit cel mai mult dintre toate produsele alimentare

12 Aug. 2024, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2024, 10:34 // Actual //  bani.md

Prețul ouălor a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate produsele alimentare, scumpindu-se cu 23,5% în luna iulie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform datelor Biroului Național de Statistică.

De asemenea, fructele s-au scumpit cu 18%, iar legumele cu 16,2%. În contrast, prețurile uleiului vegetal și zahărului au scăzut în luna iulie cu 11% și, respectiv, 5%.

În categoria produselor nealimentare, încălțămintea a înregistrat cea mai mare creștere de preț, cu 11,3%, urmată de confecții, care s-au scumpit cu 6,7%.

La capitolul servicii, cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la serviciile medicale, cu 22,4%, și la transportul de pasageri, cu 12%. În același timp, tarifele la căldură au scăzut cu 34,7%, iar serviciile locativ comunale cu 11%.

Per total, prețurile medii de consum în luna iulie 2024 au crescut cu 4,8% comparativ cu luna iulie 2023, o creștere mai moderată decât cea de 10,8% înregistrată în iulie 2023 față de iulie 2022. Creșterea prețurilor s-a manifestat printr-o majorare de 4,2% la produsele alimentare, 6,4% la mărfurile nealimentare și 2,8% la serviciile prestate populației.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a subliniat că, deși există riscuri la adresa evoluției ratei anuale a inflației, aceasta se va menține în limitele intervalului de variație prevăzut pentru perioada de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2024 și 2025 este estimată la 4,7% și, respectiv, 5,3%, fiind revizuită în scădere cu 0,3 puncte procentuale pentru 2024 și în creștere cu 0,7 puncte procentuale pentru 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!