Pandemia și fotbalul european. Pierderi de peste 8 miliarde de euro

Criza sanitară ar urma să coste cluburile europene peste opt miliarde de euro în două sezoane, o lovitură dură după 20 de ani de creştere neîntreruptă, scrie AGERPRES.

Pandemia nu a evitat niciun club, lipsindu-le „de cel puţin” 10% din veniturile aşteptate în sezoanele 2019/20 şi 2020/21. Per total, în cele două sezoane UEFA a evaluat la 8,7 miliarde de euro pierderile de câştiguri cumulate în rândul celor 55 de campionate ale sale, dintre care 7,2 miliarde de euro pentru cele mai importante 711 cluburi şi 1,5 miliarde de euro pentru celelalte.

Integrând rezultatele contabile deja publicate, precum şi negocierile pentru drepturile de televizare şi alţi indicatori, această estimare cuprinsă în raportul de 112 de pagini al UEFA este de departe cea mai precisă evaluare a impactului economic al Covid-19 asupra fotbalului profesionist.

În toamna anului trecut, FIFA a estimat la rândul său că pandemia riscă să amputeze cu 14 miliarde de dolari „totalitatea economiei fotbalului” pentru cele 211 de federaţii ale sale, un calcul care între timp nu a fost detaliat. De asemenea, sindicatul european al cluburilor (ECA) a evaluat la patru miliarde de euro veniturile pierdute de cluburile europene în 2019-20 şi 2020-21, înainte ca fostul său preşedintele Andrea Agnelli să evoce în decembrie un interval cuprins între 6,5 şi 8,5 miliarde de euro.

Închiderea porţilor stadioanelor a avut un impact deosebit, explică UEFA făcând referire la 711 de cluburi de elită: veniturile din vânzările de bilete ar urma să se reducă cu 3,6 până la 4 miliarde de euro pe parcursul a doi ani, urmând să îşi revină pe măsură ce stadioanele se vor umple din nou.

Veniturile comerciale ar urma să se diminueze şi ele cu 2,4 până la 2,7 miliarde euro, în timp ce drepturile de televizare vor fi amputate cu 1,2 până la 1,4 miliarde de euro pe două sezoane, în condiţiile în care au fost deja renegociate, în scădere cu 700 milioane de euro, drepturile de televizare pentru primele cinci campionate.

Criza Covid-19 a întrerupt două decenii de aur pentru fotbalul european, care a înregistrat un ritm mediu de creştere de 8,2% pe an începând din 1999, pentru ca în 2019 să ajungă la venituri cumulate de 23 de miliarde de euro pentru cele 711 de cluburi europene, în frunte cu cluburile engleze. Însă în acest timp, salariile au crescut şi ele pentru ajungând să absoarbă peste 60% din venituri, un „raport semnificativ mai mare decât în orice altă industrie, inclusiv în domeniul băncilor de investiţii”, observă UEFA.

Însă jucătorii nu au acceptat să facă decât un efort modest în contextul pandemiei, cluburile reuşind să facă economii totale în valoare de aproximativ două miliarde de euro dintre care un miliard de euro din salariile pe două sezoane.

În consecinţă, veniturile operaţionale ale cluburilor de fotbal ar urma să se prăbuşească cu 5,3 până la 6,2 miliarde de euro în perioada analizată, în condiţiile în care în 2019 acuzau deja pierderi nete în special din cauza amortizării transferurilor.

Referindu-se la aspectele ce ţin de trezorerie, o miză majoră având în vedere gradul ridicat de îndatorare din sectorul fotbalului profesionist, UEFA atrage atenţia asupra unui „risc existenţial” pentru aproximativ 120 de cluburi, în timp ce altele vor reuşi să îşi acopere pierderile prin contractarea de noi împrumuturi sau solicitând proprietarilor o prelungire.

#pierderi #fotbal #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.