„Parada” faraonilor. Mumiile părăsesc Muzeul Egiptean din Cairo

Sâmbătă, va avea loc o „paradă” în care 22 de mumii ale unor regi și regine din Egiptul antic vor forma un cortegiu fără precedent între Muzeul din Cairo, unde rămășițele au fost adăpostite mai bine de un secol, și Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC).

Mumiile vor fi expuse la NMEC, un uriaș edificiu modern construit în ultimii ani în sudul capitalei egiptene, care urmează să își deschidă porțile la jumătatea lunii aprilie.

Sâmbătă, de la 18:00 (16:00 GMT), 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi și patru ale unor regine, vor fi transportate la sediul NMEC în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran.

Drumul va dura aproximativ 40 de minute și va fi efectuat sub supravegherea poliției.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a va conduce cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie. Mai bine cunoscuți publicului larg, Ramses al II-lea și Hatshepsut vor face, de asemenea, parte din ”parada de aur a faraonilor”.

De asemenea, evenimentul va fi acompaniat de spectacole muzicale difuzate în direct la televiziunea egipteană.

Descoperite lângă Luxor (sud) începând din 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu au părăsit Muzeul Egiptean din Cairo, situat în Piața Tahrir din centrul capitalei de la începutul secolului XX.

Din anii 1950, mumiile au fost expuse una lângă cealaltă într-o sală mică, fără explicații muzeografice clare.

Pentru a fi transporta mumiile va fi folosit un înveliș care conține azot, condiții similare cu cele ale carcaselor de la expoziție. De asemenea, carele folosite la transportul lor vor fi echipate cu mecanisme de absorbție a șocurilor, scrie AGERPRES.

La NMEC, mumiile vor fi expuse în casete mai moderne ”pentru un mai bun control al temperaturii și umidității față de vechiul muzeu”, a explicat pentru AFP Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialistă în mumificare.

Ele vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un cadru ce amintește de mormintele subterane ale regilor și vor fi însoțite de o biografie. Imaginile scanate ale unora dintre ele vor fi de asemenea expuse.

Potrivit acestuia, caracterul macabru al mumiilor a pus pe fugă în trecut cel puțin un vizitator. ”N-o să uit niciodată când am condus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a (a Marii Britanii), la muzeu – a închis ochii și a fugit”, a declarat el.

Folosind un hashtag în arabă care se traduce prin ”blestemul faraonilor”, numeroși internauți au asociat recentele dezastre din Egipt cu un ”blestem” care ar fi fost provocat de mutarea mumiilor faraonilor.

În decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă portcontainer, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morți în Sohag (sud) și decesul a cel puțin 25 de persoane din cauza prăbușirii unui imobil din Cairo.

”Blestemul faraonului” a fost evocat de presă în anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tuthankamon, deoarece membrii echipei arheologice ar fi murit în circumstanțe misterioase.

#mumii #faraoni #parada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.