„Parada” faraonilor. Mumiile părăsesc Muzeul Egiptean din Cairo

Sâmbătă, va avea loc o „paradă” în care 22 de mumii ale unor regi și regine din Egiptul antic vor forma un cortegiu fără precedent între Muzeul din Cairo, unde rămășițele au fost adăpostite mai bine de un secol, și Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC).

Mumiile vor fi expuse la NMEC, un uriaș edificiu modern construit în ultimii ani în sudul capitalei egiptene, care urmează să își deschidă porțile la jumătatea lunii aprilie.

Sâmbătă, de la 18:00 (16:00 GMT), 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi și patru ale unor regine, vor fi transportate la sediul NMEC în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran.

Drumul va dura aproximativ 40 de minute și va fi efectuat sub supravegherea poliției.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a va conduce cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie. Mai bine cunoscuți publicului larg, Ramses al II-lea și Hatshepsut vor face, de asemenea, parte din ”parada de aur a faraonilor”.

De asemenea, evenimentul va fi acompaniat de spectacole muzicale difuzate în direct la televiziunea egipteană.

Descoperite lângă Luxor (sud) începând din 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu au părăsit Muzeul Egiptean din Cairo, situat în Piața Tahrir din centrul capitalei de la începutul secolului XX.

Din anii 1950, mumiile au fost expuse una lângă cealaltă într-o sală mică, fără explicații muzeografice clare.

Pentru a fi transporta mumiile va fi folosit un înveliș care conține azot, condiții similare cu cele ale carcaselor de la expoziție. De asemenea, carele folosite la transportul lor vor fi echipate cu mecanisme de absorbție a șocurilor, scrie AGERPRES.

La NMEC, mumiile vor fi expuse în casete mai moderne ”pentru un mai bun control al temperaturii și umidității față de vechiul muzeu”, a explicat pentru AFP Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialistă în mumificare.

Ele vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un cadru ce amintește de mormintele subterane ale regilor și vor fi însoțite de o biografie. Imaginile scanate ale unora dintre ele vor fi de asemenea expuse.

Potrivit acestuia, caracterul macabru al mumiilor a pus pe fugă în trecut cel puțin un vizitator. ”N-o să uit niciodată când am condus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a (a Marii Britanii), la muzeu – a închis ochii și a fugit”, a declarat el.

Folosind un hashtag în arabă care se traduce prin ”blestemul faraonilor”, numeroși internauți au asociat recentele dezastre din Egipt cu un ”blestem” care ar fi fost provocat de mutarea mumiilor faraonilor.

În decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă portcontainer, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morți în Sohag (sud) și decesul a cel puțin 25 de persoane din cauza prăbușirii unui imobil din Cairo.

”Blestemul faraonului” a fost evocat de presă în anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tuthankamon, deoarece membrii echipei arheologice ar fi murit în circumstanțe misterioase.

#mumii #faraoni #parada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.