„Parada” faraonilor. Mumiile părăsesc Muzeul Egiptean din Cairo

Sâmbătă, va avea loc o „paradă” în care 22 de mumii ale unor regi și regine din Egiptul antic vor forma un cortegiu fără precedent între Muzeul din Cairo, unde rămășițele au fost adăpostite mai bine de un secol, și Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC).

Mumiile vor fi expuse la NMEC, un uriaș edificiu modern construit în ultimii ani în sudul capitalei egiptene, care urmează să își deschidă porțile la jumătatea lunii aprilie.

Sâmbătă, de la 18:00 (16:00 GMT), 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi și patru ale unor regine, vor fi transportate la sediul NMEC în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran.

Drumul va dura aproximativ 40 de minute și va fi efectuat sub supravegherea poliției.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a va conduce cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie. Mai bine cunoscuți publicului larg, Ramses al II-lea și Hatshepsut vor face, de asemenea, parte din ”parada de aur a faraonilor”.

De asemenea, evenimentul va fi acompaniat de spectacole muzicale difuzate în direct la televiziunea egipteană.

Descoperite lângă Luxor (sud) începând din 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu au părăsit Muzeul Egiptean din Cairo, situat în Piața Tahrir din centrul capitalei de la începutul secolului XX.

Din anii 1950, mumiile au fost expuse una lângă cealaltă într-o sală mică, fără explicații muzeografice clare.

Pentru a fi transporta mumiile va fi folosit un înveliș care conține azot, condiții similare cu cele ale carcaselor de la expoziție. De asemenea, carele folosite la transportul lor vor fi echipate cu mecanisme de absorbție a șocurilor, scrie AGERPRES.

La NMEC, mumiile vor fi expuse în casete mai moderne ”pentru un mai bun control al temperaturii și umidității față de vechiul muzeu”, a explicat pentru AFP Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialistă în mumificare.

Ele vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un cadru ce amintește de mormintele subterane ale regilor și vor fi însoțite de o biografie. Imaginile scanate ale unora dintre ele vor fi de asemenea expuse.

Potrivit acestuia, caracterul macabru al mumiilor a pus pe fugă în trecut cel puțin un vizitator. ”N-o să uit niciodată când am condus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a (a Marii Britanii), la muzeu – a închis ochii și a fugit”, a declarat el.

Folosind un hashtag în arabă care se traduce prin ”blestemul faraonilor”, numeroși internauți au asociat recentele dezastre din Egipt cu un ”blestem” care ar fi fost provocat de mutarea mumiilor faraonilor.

În decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă portcontainer, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morți în Sohag (sud) și decesul a cel puțin 25 de persoane din cauza prăbușirii unui imobil din Cairo.

”Blestemul faraonului” a fost evocat de presă în anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tuthankamon, deoarece membrii echipei arheologice ar fi murit în circumstanțe misterioase.

#mumii #faraoni #parada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

#datorie #credite #finanțe