„Parada” faraonilor. Mumiile părăsesc Muzeul Egiptean din Cairo

Sâmbătă, va avea loc o „paradă” în care 22 de mumii ale unor regi și regine din Egiptul antic vor forma un cortegiu fără precedent între Muzeul din Cairo, unde rămășițele au fost adăpostite mai bine de un secol, și Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC).

Mumiile vor fi expuse la NMEC, un uriaș edificiu modern construit în ultimii ani în sudul capitalei egiptene, care urmează să își deschidă porțile la jumătatea lunii aprilie.

Sâmbătă, de la 18:00 (16:00 GMT), 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi și patru ale unor regine, vor fi transportate la sediul NMEC în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran.

Drumul va dura aproximativ 40 de minute și va fi efectuat sub supravegherea poliției.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a va conduce cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie. Mai bine cunoscuți publicului larg, Ramses al II-lea și Hatshepsut vor face, de asemenea, parte din ”parada de aur a faraonilor”.

De asemenea, evenimentul va fi acompaniat de spectacole muzicale difuzate în direct la televiziunea egipteană.

Descoperite lângă Luxor (sud) începând din 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu au părăsit Muzeul Egiptean din Cairo, situat în Piața Tahrir din centrul capitalei de la începutul secolului XX.

Din anii 1950, mumiile au fost expuse una lângă cealaltă într-o sală mică, fără explicații muzeografice clare.

Pentru a fi transporta mumiile va fi folosit un înveliș care conține azot, condiții similare cu cele ale carcaselor de la expoziție. De asemenea, carele folosite la transportul lor vor fi echipate cu mecanisme de absorbție a șocurilor, scrie AGERPRES.

La NMEC, mumiile vor fi expuse în casete mai moderne ”pentru un mai bun control al temperaturii și umidității față de vechiul muzeu”, a explicat pentru AFP Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialistă în mumificare.

Ele vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un cadru ce amintește de mormintele subterane ale regilor și vor fi însoțite de o biografie. Imaginile scanate ale unora dintre ele vor fi de asemenea expuse.

Potrivit acestuia, caracterul macabru al mumiilor a pus pe fugă în trecut cel puțin un vizitator. ”N-o să uit niciodată când am condus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a (a Marii Britanii), la muzeu – a închis ochii și a fugit”, a declarat el.

Folosind un hashtag în arabă care se traduce prin ”blestemul faraonilor”, numeroși internauți au asociat recentele dezastre din Egipt cu un ”blestem” care ar fi fost provocat de mutarea mumiilor faraonilor.

În decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă portcontainer, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morți în Sohag (sud) și decesul a cel puțin 25 de persoane din cauza prăbușirii unui imobil din Cairo.

”Blestemul faraonului” a fost evocat de presă în anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tuthankamon, deoarece membrii echipei arheologice ar fi murit în circumstanțe misterioase.

#mumii #faraoni #parada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar din Republica Moldova își continuă declinul. În perioada ianuarie–septembrie 2025, Căile Ferate din Moldova au transportat doar 232,7 mii de pasageri, cu 49,2% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Parcursul pasagerilor s-a redus, de asemenea, cu 34,9%, până la 26,1 milioane pasageri-km.

Situația este dificilă și pe segmentul de marfă, chiar dacă acesta rămâne relevant în structura transporturilor. Transportul feroviar, care deține 13,4% din totalul mărfurilor transportate în țară, a înregistrat scăderi de 1,3% la volume și 2,4% la parcurs.

Anterior, CFM anunța că toate cele 1.300 de vagoane sunt funcționale, iar cele 12 locomotive continuă să opereze pe rețeaua națională. Totuși, problemele financiare persistă. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei, iar diminuarea traficului de mărfuri continuă să afecteze veniturile companiei.

Criza financiară a dus la acumularea unor restanțe salariale de peste 100 milioane lei, însă autoritățile afirmă că perioada de achitare a datoriilor s-a redus de la nouă luni la patru.

În paralel, CFM a trecut printr-o restructurare: în luna septembrie numărul angajaților a fost redus de la 5.900 la 3.700, ceea ce reprezintă o diminuare de 37,3%, în special prin eliminarea funcțiilor auxiliare și pensionări. Fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 milioane la 35 milioane lei lunar.