„Parada” faraonilor. Mumiile părăsesc Muzeul Egiptean din Cairo

Sâmbătă, va avea loc o „paradă” în care 22 de mumii ale unor regi și regine din Egiptul antic vor forma un cortegiu fără precedent între Muzeul din Cairo, unde rămășițele au fost adăpostite mai bine de un secol, și Muzeul Național al Civilizației Egiptene (NMEC).

Mumiile vor fi expuse la NMEC, un uriaș edificiu modern construit în ultimii ani în sudul capitalei egiptene, care urmează să își deschidă porțile la jumătatea lunii aprilie.

Sâmbătă, de la 18:00 (16:00 GMT), 22 de mumii regale, dintre care 18 ale unor regi și patru ale unor regine, vor fi transportate la sediul NMEC în ordine cronologică, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran.

Drumul va dura aproximativ 40 de minute și va fi efectuat sub supravegherea poliției.

Faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea î.e.n.) din dinastia a XVII-a va conduce cortegiul, care va fi închis de Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea î.e.n.) din a XX-a dinastie. Mai bine cunoscuți publicului larg, Ramses al II-lea și Hatshepsut vor face, de asemenea, parte din ”parada de aur a faraonilor”.

De asemenea, evenimentul va fi acompaniat de spectacole muzicale difuzate în direct la televiziunea egipteană.

Descoperite lângă Luxor (sud) începând din 1881, majoritatea celor 22 de mumii nu au părăsit Muzeul Egiptean din Cairo, situat în Piața Tahrir din centrul capitalei de la începutul secolului XX.

Din anii 1950, mumiile au fost expuse una lângă cealaltă într-o sală mică, fără explicații muzeografice clare.

Pentru a fi transporta mumiile va fi folosit un înveliș care conține azot, condiții similare cu cele ale carcaselor de la expoziție. De asemenea, carele folosite la transportul lor vor fi echipate cu mecanisme de absorbție a șocurilor, scrie AGERPRES.

La NMEC, mumiile vor fi expuse în casete mai moderne ”pentru un mai bun control al temperaturii și umidității față de vechiul muzeu”, a explicat pentru AFP Salima Ikram, profesoară de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, specialistă în mumificare.

Ele vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un cadru ce amintește de mormintele subterane ale regilor și vor fi însoțite de o biografie. Imaginile scanate ale unora dintre ele vor fi de asemenea expuse.

Potrivit acestuia, caracterul macabru al mumiilor a pus pe fugă în trecut cel puțin un vizitator. ”N-o să uit niciodată când am condus-o pe (prințesa) Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a (a Marii Britanii), la muzeu – a închis ochii și a fugit”, a declarat el.

Folosind un hashtag în arabă care se traduce prin ”blestemul faraonilor”, numeroși internauți au asociat recentele dezastre din Egipt cu un ”blestem” care ar fi fost provocat de mutarea mumiilor faraonilor.

În decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă portcontainer, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morți în Sohag (sud) și decesul a cel puțin 25 de persoane din cauza prăbușirii unui imobil din Cairo.

”Blestemul faraonului” a fost evocat de presă în anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tuthankamon, deoarece membrii echipei arheologice ar fi murit în circumstanțe misterioase.

#mumii #faraoni #parada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).