Parlamentul Estoniei, ţară membră NATO, a votat în favoarea introducerii „no-fly zone” deasupra Ucrainei

14 Mart. 2022, 22:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 22:02 // Actual //  bani.md

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de interdicţie a zborurilor pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Parlamentul Estoniei a cerut luni statelor membre ONU „să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere aeriană” deasupra Ucrainei. Scopul este să prevină noi victime civile pe măsură ce războiul pe mai multe fronturi al Rusiei împotriva Ucrainei continuă.

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de excludere a zborurilor deasupra Ucrainei, transmite Fox News. 

„Riigikogu (Parlamentul Estoniei) îşi exprimă sprijinul faţă de apărătorii şi poporul statului Ucrainei în lupta lor împotriva Federaţiei Ruse care a declanşat un război criminal şi solicită să arate sprijinul absolut Ucrainei în războiul său pentru a-şi apăra libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”, a declarat luni parlamentul Estoniei. 

Parlamentul Estoniei  „subliniază” că „agresiunea neprovocată şi activităţile militare ale Rusiei constituie o crimă împotriva păcii fără termen de prescripţie şi că toate crimele de război care au fost comise vor trebui pedepsite”.

„Riigikogu cere statelor membre ONU să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere a zborurilor  ca să prevină noi apariţia de noi victime”, susţine parlamentul estonian.

Parlamentul îndeamnă toate parlamentele naţionale din celelalte state membre NATO să procedeze în manieră similară şi să susţină impunerea de sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse, precum şi împotriva Republicii Belarus care participă la agresiunea împotriva Ucrainei. 

Parlamentul Estoniei a cerut, de asemenea, „impunerea imediată a unui embargo comercial cuprinzător asupra Federaţiei Ruse şi Republicii Belarus, care ar limita capacitatea statelor agresoare de a duce război”.

 

De ce no-fly zone este o „declaraţie de război”

Riigikogu cere statelor să închidă spaţiul aerian şi porturile pentru aeronavele şi navele Federaţiei Ruse şi cere membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să voteze pentru excluderea Federaţiei Ruse din calitatea de membru al Consiliului Europei şi solicită statelor membre să adopte imediat o decizie relevantă.

Riigikogu invită  statele membre UE/NATO să susţină cererea oficială a Ucrainei pentru statutul de stat candidat la UE şi solicită să acorde Ucrainei o şansă pentru aderarea la NATO. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite şi aliaţilor occidentali să implementeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ucraina nu este membră a NATO, deci nu este supusă prevederii articolului 5 din Alianţa NATO care spune că atunci când o ţară membră este atacată, toate ţările membre vor lua măsuri pentru a ajuta.

Preşedintele american Joe Biden a exclus existenţa unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei, spunând că aplicarea acesteia ar pune SUA şi NATO în confruntare directă cu Rusia şi ar extinde conflictul la scară europeană, iar un confllict NATO-Rusia nu înseamnă decât Al Treilea Război Mondial.

Jens Stoltenberg, secretar NATO, a declarat cu ceva timp în urmă că „O zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei va duce cel mai probabil la un război deplin între NATO şi Rusia”. 

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a ameninţat că Al Treilea Război Mondial nu va fi decât nuclear.

Realitatea Live

21 Nov. 2024, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 17:35 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău