Persoanele care poartă vălul islamic în public vor fi amendate cu 1.030 de euro în Elveția

Autorităţile elveţiene vor amenda cu până la 1.000 de franci elveţieni (1.030 de euro) persoanele care poartă în public burka, vălul integral islamic, sau alte vestimentaţii care acoperă faţa, potrivit unei noi legi federale prezentate miercuri. Elvețienii au aprobat anul trecut prin referendum această interdicţie.

Amenda va fi totuși de zece ori mai mică decât cea prevăzută în propunerea inițială din proiectul de lege, pe care unii au considerat-o disproporţionată, semnalează Ministerul elveţian al Justiţiei, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

În plus, amenzile vor putea fi contestate, lucru care de asemenea nu era prevăzut în anteproiectul de lege, şi vor fi permise numeroase excepţii. Astfel, interdicţia nu se va aplica la bordul avioanelor, în incintele misiunilor diplomatice şi consulare, în biserici şi alte lăcaşuri de cult.

Acoperirea feţei va mai fi permisă dacă este impusă de motive „sanitare, de securitate, climatice, de obiceiurile locale, din motive artistice, de divertisment sau publicitare”, precizează Ministerul elveţian al Justiţiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

La 7 martie 2021, elveţienii au aprobat prin referendum, cu 52% din voturile participanţilor, interdicţia de a purta în public vălul integral sau burka, elemente tradiţionale pentru multe femei în cultura islamică. Decizia luată de elveţieni la urne a fost atunci criticată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, care a considerat că această interdicţie va conduce la mai multă marginalizare şi la excluziune din viaţa publică pentru femeile musulmane.

#burka #amenda #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.