Persoanele care poartă vălul islamic în public vor fi amendate cu 1.030 de euro în Elveția

Autorităţile elveţiene vor amenda cu până la 1.000 de franci elveţieni (1.030 de euro) persoanele care poartă în public burka, vălul integral islamic, sau alte vestimentaţii care acoperă faţa, potrivit unei noi legi federale prezentate miercuri. Elvețienii au aprobat anul trecut prin referendum această interdicţie.

Amenda va fi totuși de zece ori mai mică decât cea prevăzută în propunerea inițială din proiectul de lege, pe care unii au considerat-o disproporţionată, semnalează Ministerul elveţian al Justiţiei, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

În plus, amenzile vor putea fi contestate, lucru care de asemenea nu era prevăzut în anteproiectul de lege, şi vor fi permise numeroase excepţii. Astfel, interdicţia nu se va aplica la bordul avioanelor, în incintele misiunilor diplomatice şi consulare, în biserici şi alte lăcaşuri de cult.

Acoperirea feţei va mai fi permisă dacă este impusă de motive „sanitare, de securitate, climatice, de obiceiurile locale, din motive artistice, de divertisment sau publicitare”, precizează Ministerul elveţian al Justiţiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

La 7 martie 2021, elveţienii au aprobat prin referendum, cu 52% din voturile participanţilor, interdicţia de a purta în public vălul integral sau burka, elemente tradiţionale pentru multe femei în cultura islamică. Decizia luată de elveţieni la urne a fost atunci criticată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, care a considerat că această interdicţie va conduce la mai multă marginalizare şi la excluziune din viaţa publică pentru femeile musulmane.

#burka #amenda #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.