Peste 45% din beneficiarii programelor de suport lansate de ODIMM sunt tineri. Cum sunt încurajați să lanseze afaceri

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) oferă o gamă largă de mecanisme de suport antreprenorial pentru tinerii din Republica Moldova care vor să inițieze propriile afaceri. Cu acest mesaj a venit directorul general ODIMM, Iulia Costin, în cadrul workshop-ului: “Stimularea Culturii Antreprenoriale în Rândul Tinerilor. Oportunități și Obstacole”, organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

“Pe parcursul anilor, ODIMM a elaborat și implementează numeroase programe, proiecte și instrumente de suport, care au drept scop integrarea tinerilor din Republica Moldova în circuitul economic, prin dezvoltarea competențelor antreprenoriale și susținerea financiară pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri sustenabile. Din numărul total al beneficiarilor programelor de suport, gestionate de ODIMM, peste 45% sunt persoane tinere” a subliniat Iulia Costin.

În context, a fost evidențiat faptul că ODIMM implementează din anul 2019 o inițiativă de suport dedicată în exclusivitate persoanelor tinere – Programul „Start pentru Tineri”, prin intermediul căruia 240 de tineri au fost susținuți financiar pentru a-și deschide propriile afaceri, iar peste 2 000 au primit educație antreprenorială.

De asemenea, până la sfârșitul anului curent se planifică lansarea Programului de suport și mentorat pentru întreprinderile sociale care va facilita lansarea și dezvoltarea afacerilor sociale și angajarea, inclusiv, a tinerilor din păturile social-vulnerabile și cu dezabilități, în special din zonele rurale.

„ODIMM va continua să susțină implicarea tuturor grupurilor sociale în ecosistemul economic și să creeze oportunități palpabile de creștere pentru ÎMM-urile sociale. Crearea oportunităților pentru tineri și suportul oferit antreprenorilor în spiritul bunăstării sociale generale este cel mai bun mijloc de combatere a dezavantajelor pe piața muncii și a excluziunii sociale, în general. Grupurile dezavantajate pot pune la dispoziție economiei resurse prețioase, care necesită a fi valorificate în beneficiul tuturor și pentru o economie competitivă și sustenabilă”, a concluzionat directorul ODIMM, Iulia Costin.

Participanții la eveniment au abordat subiecte privind politicile economice și oportunitățile tinerilor în materie de antreprenoriat social prin prisma cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și dezvoltarea educației financiare în rândul tinerilor în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

#odimm #antreprenori #program #suport #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova