Peste 6% din populația Moldovei este formată din migranți: Țara noastră depășește România în clasamentul ONU

Republica Moldova ocupă locul 114 din 231 de țări și teritorii în clasamentul global privind ponderea migranților în populație, potrivit datelor pentru anul 2024 ale Diviziei pentru Populație a ONU, publicate de platforma Visual Capitalist. În Moldova, 6,2% din populație este formată din persoane născute în altă țară, ceea ce plasează țara aproape de mijlocul clasamentului mondial.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova are o pondere mai mare a migranților decât România și Rusia, dar una semnificativ mai mică decât Ucraina. În România, persoanele născute în străinătate reprezintă 3,4% din populație, în Rusia – 5,3%, iar în Ucraina – 13,4%.

Datele arată că migrația internațională este concentrată într-un număr relativ redus de state. În 43 de țări și teritorii, migranții reprezintă mai puțin de 1% din populație, iar în total 81 de state au o pondere a migranților sub 3%.

La polul opus, unele dintre cele mai mari economii și centre financiare ale lumii au o proporție foarte ridicată de rezidenți născuți în străinătate. Lider este Vaticanul, unde 100% dintre locuitori sunt considerați migranți, urmat de Qatar (76,66%), Emiratele Arabe Unite (73,97%), Monaco (70,17%) și Liechtenstein (69,4%).

La celălalt capăt al clasamentului se află țări precum Cuba, unde migranții reprezintă doar 0,02% din populație, urmată de Filipine (0,08%), China și Madagascar (câte 0,12%), Myanmar (0,15%) și India (0,33%).

Potrivit analizei bazate pe datele ONU, aproape trei cincimi din populația lumii trăiesc în țări unde migranții reprezintă mai puțin de 1% din totalul locuitorilor. Acest lucru se explică prin faptul că state foarte populate, precum China, India, Indonezia și Nigeria, au o prezență redusă a persoanelor născute în străinătate.

Autorii studiului subliniază că, deși dezbaterile publice se concentrează adesea asupra imigrației, în realitate migrația internațională este puternic concentrată într-un număr relativ mic de destinații. De asemenea, aproape 47% dintre migranți se mută la mai puțin de 500 de kilometri de locul de origine, iar majoritatea rămân pe același continent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populația moldovei #studiu onu #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.