Peste jumătate de miliard de euro de la UE pentru cooperare! Moldova, în cărți

Comisia a aprobat patru noi programe Interreg incluzând 10 state membre, Ucraina și Moldova, cu o finanțare din partea UE în cuantum de 533 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027. 54 de milioane de euro sunt alocați cooperării transfrontaliere dintre România și Ucraina pentru o calitate superioară a educației și a asistenței medicale și o mai bună conservare a naturii. Alte 77 de milioane de euro sunt destinați cooperării transfrontaliere dintre România și Moldova pentru o calitate superioară a educației și a asistenței medicale și o mai bună conservare a naturii, arată un comunicat de presă.

Comisia a aprobat patru noi programe Interreg incluzând 10 state membre, Ucraina și Moldova, cu o finanțare din partea UE în cuantum de 533 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027, destinată consolidării cooperării transfrontaliere și transnaționale, stimulării tranziției verzi și sprijinirii asistenței medicale și educației.

Aceste programe vor beneficia de finanțare consolidată în contextul deciziei Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invadării Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocați inițial acestor două țări, pentru consolidarea cooperării cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro în sprijinul cooperării transnaționale în regiunea Dunării pentru inovare și energie din surse regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a imprima un caracter mai inovator și mai sustenabil regiunii Dunării. Programul va sprijini investițiile verzi pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie, a îmbunătăți gestionarea apei și a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune, în scopul gestionării riscurilor legate de schimbările climatice. Programul va sprijini în același timp o piață a muncii incluzivă, concentrată îndeosebi pe grupurile vulnerabile și defavorizate.

187 de milioane de euro destinați cooperării transfrontaliere dintre Polonia și Ucraina pentru conservarea naturii, asistență medicală și gestionarea frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, în gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și în protecția naturii și a biodiversității. Programul va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. Programul va sprijini, de asemenea, cooperarea dintre autoritățile publice în scopul de a ameliora guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro alocați cooperării transfrontaliere dintre România și Ucraina pentru o calitate superioară a educației și a asistenței medicale și o mai bună conservare a naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi în principal în educația incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, crearea și modernizarea serviciilor de urgență și a unităților mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor viza probleme comune precum incendiile forestiere, eroziunea solului, alunecările de teren, secetele și incendiile care produc pagube terenurilor agricole. Programul va sprijini totodată rețeaua amplă de parcuri și rezerve naturale.

77 de milioane de euro destinați cooperării transfrontaliere dintre România și Moldova pentru o calitate superioară a educației și a asistenței medicale și o mai bună conservare a naturii.

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în reziliența față de acestea. În același timp, programul va contribui la conservarea biodiversității, sprijinind și dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, în construcția și modernizarea școlilor și a universităților, în modernizarea echipamentelor digitale). Va fi finanțat accesul la asistență medicală în scopul de a se aborda disparitățile dintre serviciile medicale din mediul urban și cele din mediul rural în România, iar Moldova va primi echipamente medicale noi de înaltă performanță. În fine, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.