Piața ilegală a tutunului a atins 18% în Ucraina, din cauza creșterii accizelor. Care este situația în Moldova?

Ponderea produselor ilicite de tutun pe piața ucraineană a atins un nivel record de 18% în ultimii cinci ani, ca urmare a creșterii accizelor. Între timp, organizațiile neguvernamentale din Moldova propun o creștere neplanificată a accizelor la produsele din tutun. Mai exact, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, scrie Infotag.md.

Un studiu realizat de institutul de analiză Kantar Ucraina în luna mai a acestui an a arătat că, în perioada ianuarie-mai, ponderea țigărilor contrafăcute de pe piața internă a crescut cu 3,1% față de 2020 ajungând la 5,1%. Ponderea produselor din tutun marcate ca fiind destinate exportului și vândute ilegal în Ucraina s-a majorat cu 4,8% până la 7,6%. În același timp, ponderea țigărilor de contrabandă a scăzut cu 0,5% ajungând la 1,7%.

În afară de aceasta, piața legală a tutunului este estimată acum la 32,7 miliarde de bucăți, în scădere cu 18% față de 2020 și cu peste 40% mai puțin decât volumul din 2018.

Reamintim că Guvernul de la Chișinău a primit o propunere ce prevede modificarea calendarului fiscal și majorarea accizelor la produsele din tutun. Și anume, în loc de 15%, cât era prevăzut pentru anul viitor, se propune creșterea cu peste 20% a accizelor la țigări și la rezervele de încălzire a tutunului. Autorii propunerii fac referire la Ucraina, unde legea prevede o creștere anuală a accizei pentru tutun cu 20%, de la 1 ianuarie 2019 până la 1 ianuarie 2025.

Anul trecut, Guvernul moldovean a aprobat un calendar al accizelor pentru perioada 2021-2023, care prevede o creștere anuală a accizelor la țigări și rezervele de tutun cu 15%. Autoritățile au decis să nu majoreze accizele în mod excesiv, deoarece acest lucru ar putea duce la dezvoltarea pieței tenebre și, respectiv, la pierderi de venituri pentru bugetul de stat.

Calendarul accizelor pentru 2021-2023 a fost adoptat ținându-se cont de riscurile de contrabandă, de puterea de cumpărare a populației, pe de o parte, și de reducerea atractivității mărfurilor dăunătoare sănătății, precum și de îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană, pe de altă parte.

În Moldova, majorarea echilibrată a accizelor a contribuit la prevenirea creșterii contrabandei cu produse din tutun, reușindu-se menținerea acesteia la un nivel relativ scăzut, de circa 2%.

#piata ilegala #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.