Piața imobiliară din Chișinău încetinește brusc: Vânzările de apartamente au scăzut cu 28%

Accesibilitatea redusă și creșterea prețurilor au temperat apetitul de cumpărare, arată analiza Acces Imobil semnată de Victor Cernomorcenco.

Numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor oficiale analizate de Victor Cernomorcenco, expert la Acces Imobil, în perioada ianuarie–martie 2025 s-au vândut 2884 de apartamente – un volum comparabil cu primul trimestru din 2023, când piața era afectată de inflația record de 30%.

„Accesibilitatea locuințelor a devenit mai puțin atractivă. Vedem tot mai puțini cumpărători dispuși să plătească în numerar. Prețurile au crescut prea mult în raport cu veniturile populației”, notează Cernomorcenco în analiza sa.

Chiar și în condiții de cerere slabă, prețurile au continuat să urce. Dacă în 2023 prețul mediu al unui apartament era de 1070 euro/m², în 2024 acesta a crescut la 1540 euro/m². În primele trei luni din 2025, prețul a depășit 1650 euro/m².

Deși cererea depășește în continuare oferta cu circa 30%, mulți cumpărători preferă să aștepte o eventuală corecție de preț, în loc să se angajeze acum într-o tranzacție.

În mod paradoxal, în timp ce numărul total de tranzacții scade, tot mai mulți cumpărători recurg la credite ipotecare. În trimestrul I 2025, 1768 de apartamente (61% din total) au fost achiziționate prin credit – o cotă fără precedent în ultimii 8 ani, în condițiile în care media istorică era de doar 32%.

Prin comparație, în primul trimestru din 2023, doar 13% din apartamente au fost cumpărate cu ipotecă, pe fondul unei rate anuale efective a dobânzii (DAE) de 14%. Atunci, prețurile erau mai mici, iar majoritatea cumpărătorilor plăteau cash.

Potrivit expertului, 2025 ar putea deveni „anul corecțiilor” pe piața imobiliară. Vânzătorii care vor să încheie tranzacții în acest an vor fi nevoiți să-și alinieze pretențiile la realitățile pieței și la capacitatea reală de plată a populației.

„Doar cei mai motivați cumpărători au rămas pe piață, iar numărul acestora este în scădere. Creșterea abruptă a prețurilor a dus la o dependență mai mare de credite ipotecare și a exclus o bună parte din cumpărătorii tradiționali care apelau la numerar”, conchide Victor Cernomorcenco.

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct de inflexiune, iar lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a tranzacțiilor va forța o ajustare a prețurilor sau dacă prețurile vor continua să sfideze logica economică.

#imobil #piata #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.