Piața imobiliară din Chișinău încetinește brusc: Vânzările de apartamente au scăzut cu 28%

Accesibilitatea redusă și creșterea prețurilor au temperat apetitul de cumpărare, arată analiza Acces Imobil semnată de Victor Cernomorcenco.

Numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor oficiale analizate de Victor Cernomorcenco, expert la Acces Imobil, în perioada ianuarie–martie 2025 s-au vândut 2884 de apartamente – un volum comparabil cu primul trimestru din 2023, când piața era afectată de inflația record de 30%.

„Accesibilitatea locuințelor a devenit mai puțin atractivă. Vedem tot mai puțini cumpărători dispuși să plătească în numerar. Prețurile au crescut prea mult în raport cu veniturile populației”, notează Cernomorcenco în analiza sa.

Chiar și în condiții de cerere slabă, prețurile au continuat să urce. Dacă în 2023 prețul mediu al unui apartament era de 1070 euro/m², în 2024 acesta a crescut la 1540 euro/m². În primele trei luni din 2025, prețul a depășit 1650 euro/m².

Deși cererea depășește în continuare oferta cu circa 30%, mulți cumpărători preferă să aștepte o eventuală corecție de preț, în loc să se angajeze acum într-o tranzacție.

În mod paradoxal, în timp ce numărul total de tranzacții scade, tot mai mulți cumpărători recurg la credite ipotecare. În trimestrul I 2025, 1768 de apartamente (61% din total) au fost achiziționate prin credit – o cotă fără precedent în ultimii 8 ani, în condițiile în care media istorică era de doar 32%.

Prin comparație, în primul trimestru din 2023, doar 13% din apartamente au fost cumpărate cu ipotecă, pe fondul unei rate anuale efective a dobânzii (DAE) de 14%. Atunci, prețurile erau mai mici, iar majoritatea cumpărătorilor plăteau cash.

Potrivit expertului, 2025 ar putea deveni „anul corecțiilor” pe piața imobiliară. Vânzătorii care vor să încheie tranzacții în acest an vor fi nevoiți să-și alinieze pretențiile la realitățile pieței și la capacitatea reală de plată a populației.

„Doar cei mai motivați cumpărători au rămas pe piață, iar numărul acestora este în scădere. Creșterea abruptă a prețurilor a dus la o dependență mai mare de credite ipotecare și a exclus o bună parte din cumpărătorii tradiționali care apelau la numerar”, conchide Victor Cernomorcenco.

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct de inflexiune, iar lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a tranzacțiilor va forța o ajustare a prețurilor sau dacă prețurile vor continua să sfideze logica economică.

#imobil #piata #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.