Piața imobiliară din Grecia, atractivă pentru străini. Investițiile au crescut cu 68%

Investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă, în special locuinţe, au înregistrat un nivel ridicat record în 2022, iar datele publicate de Banca Centrală a Greciei arată că 1,97 miliarde de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate, informează publicaţia Kathimerini.

Nivelul investițiilor este cu 68% mai ridicat decât în 2021, când suma investită nu a depăşit 1,17 miliarde de euro. În acelaşi timp, performanţa din 2022 depăşeşte cu 37% precedentul record din 2019, când investiţiile străine au atins 1,45 miliarde de euro.

În total, au fost investite aproape 700 milioane de euro, cu 84,3% mai mult decât în trimestrul patru din 2021, când 379 milioane de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate.

Până în 2016, cea mai semnificativă performanţă anuală a investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă a fost cea din 2007, de 308,5 milioane de euro, când piaţa imobiliară pe plan global înregistra un nivel de vârf.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2004, când Atena a găzduit Jocurile Olimpice, investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă nu au depăşit 80,6 milioane de euro.

Avansul din 2022 vine pe fondul redresării economiei elene şi a celei internaţionale, după ce pandemia a marcat revenirea investitorilor străini, o tendinţă observată în special în semestrul doi din 2022.

Şi preţul relativ scăzut este un motiv al majorării majorării investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă.

Principalele zone de interes pentru investitorii străini sunt centrul Atenei, suburbiile din sud, Pireu şi destinaţiile populare de vacanţă.

#investitii straine #piata imobiliara #imobile #vanzari #locuinte #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.