Piața imobiliară din Grecia, atractivă pentru străini. Investițiile au crescut cu 68%

Investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă, în special locuinţe, au înregistrat un nivel ridicat record în 2022, iar datele publicate de Banca Centrală a Greciei arată că 1,97 miliarde de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate, informează publicaţia Kathimerini.

Nivelul investițiilor este cu 68% mai ridicat decât în 2021, când suma investită nu a depăşit 1,17 miliarde de euro. În acelaşi timp, performanţa din 2022 depăşeşte cu 37% precedentul record din 2019, când investiţiile străine au atins 1,45 miliarde de euro.

În total, au fost investite aproape 700 milioane de euro, cu 84,3% mai mult decât în trimestrul patru din 2021, când 379 milioane de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate.

Până în 2016, cea mai semnificativă performanţă anuală a investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă a fost cea din 2007, de 308,5 milioane de euro, când piaţa imobiliară pe plan global înregistra un nivel de vârf.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2004, când Atena a găzduit Jocurile Olimpice, investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă nu au depăşit 80,6 milioane de euro.

Avansul din 2022 vine pe fondul redresării economiei elene şi a celei internaţionale, după ce pandemia a marcat revenirea investitorilor străini, o tendinţă observată în special în semestrul doi din 2022.

Şi preţul relativ scăzut este un motiv al majorării majorării investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă.

Principalele zone de interes pentru investitorii străini sunt centrul Atenei, suburbiile din sud, Pireu şi destinaţiile populare de vacanţă.

#investitii straine #piata imobiliara #imobile #vanzari #locuinte #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.