Piața imobiliară din Grecia, atractivă pentru străini. Investițiile au crescut cu 68%

Investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă, în special locuinţe, au înregistrat un nivel ridicat record în 2022, iar datele publicate de Banca Centrală a Greciei arată că 1,97 miliarde de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate, informează publicaţia Kathimerini.

Nivelul investițiilor este cu 68% mai ridicat decât în 2021, când suma investită nu a depăşit 1,17 miliarde de euro. În acelaşi timp, performanţa din 2022 depăşeşte cu 37% precedentul record din 2019, când investiţiile străine au atins 1,45 miliarde de euro.

În total, au fost investite aproape 700 milioane de euro, cu 84,3% mai mult decât în trimestrul patru din 2021, când 379 milioane de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate.

Până în 2016, cea mai semnificativă performanţă anuală a investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă a fost cea din 2007, de 308,5 milioane de euro, când piaţa imobiliară pe plan global înregistra un nivel de vârf.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2004, când Atena a găzduit Jocurile Olimpice, investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă nu au depăşit 80,6 milioane de euro.

Avansul din 2022 vine pe fondul redresării economiei elene şi a celei internaţionale, după ce pandemia a marcat revenirea investitorilor străini, o tendinţă observată în special în semestrul doi din 2022.

Şi preţul relativ scăzut este un motiv al majorării majorării investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă.

Principalele zone de interes pentru investitorii străini sunt centrul Atenei, suburbiile din sud, Pireu şi destinaţiile populare de vacanţă.

#investitii straine #piata imobiliara #imobile #vanzari #locuinte #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.