Piața imobiliară din Grecia, atractivă pentru străini. Investițiile au crescut cu 68%

Investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă, în special locuinţe, au înregistrat un nivel ridicat record în 2022, iar datele publicate de Banca Centrală a Greciei arată că 1,97 miliarde de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate, informează publicaţia Kathimerini.

Nivelul investițiilor este cu 68% mai ridicat decât în 2021, când suma investită nu a depăşit 1,17 miliarde de euro. În acelaşi timp, performanţa din 2022 depăşeşte cu 37% precedentul record din 2019, când investiţiile străine au atins 1,45 miliarde de euro.

În total, au fost investite aproape 700 milioane de euro, cu 84,3% mai mult decât în trimestrul patru din 2021, când 379 milioane de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate.

Până în 2016, cea mai semnificativă performanţă anuală a investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă a fost cea din 2007, de 308,5 milioane de euro, când piaţa imobiliară pe plan global înregistra un nivel de vârf.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2004, când Atena a găzduit Jocurile Olimpice, investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă nu au depăşit 80,6 milioane de euro.

Avansul din 2022 vine pe fondul redresării economiei elene şi a celei internaţionale, după ce pandemia a marcat revenirea investitorilor străini, o tendinţă observată în special în semestrul doi din 2022.

Şi preţul relativ scăzut este un motiv al majorării majorării investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă.

Principalele zone de interes pentru investitorii străini sunt centrul Atenei, suburbiile din sud, Pireu şi destinaţiile populare de vacanţă.

#investitii straine #piata imobiliara #imobile #vanzari #locuinte #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.