Pompierii i-au stins afacerea milionarului din cereale, iar Guvernul i-a pus lacătul

Pompierii au lichidat incendiul izbucnit la rezervorul nr.2 din Portul Internațional Liber Giurgiulești, anunță IGSU într-un comunicat de presă.

În după amiaza zilei de 24 ianuarie angajații IGSU din sudul țării au lichidat incendiul izbucnit la rezervorul nr. 2 în care se păstra o cantitate de 500 tone de șrot de semințe de floarea soarelui. Focarul a fost stins complet la ora 13:23 după ce pe parcursul a patru zile pompierii au depus eforturi pentru a lichida arderea. La fața locului permanent au activat angajații IGSU și au asigurat securitatea anti incendiară pentru infrastructura din zonă și a obiectivelor din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Riscurile au fost diminuate, iar tehnica grea a reușit să dezasambleze toate componentele rezervorului. În data de 20 ianuarie 2023 angajații IGSU au fost alertați din nou în port după ce rezervorul nr.2 a luat foc. Pentru lucrări de stingere și menținerea siguranței anti incendiare continu au fost antrenate 5 echipaje de salvatori și pompieri cu un efectiv de 13 angajați.

Guvernul a anunțat în dimineața zilei de astăzi că Trans-Oil activa cu încălcări în lipsa avizului expertizei ecologice a obiectului și a decis sistarea activității Trans-Oil pe teritoriul Portului Giugiulești.

La 15 septembrie, pe teritoriul Portului Goirgiuleşti a fost înregistrat primul incident cu prăbușirea a două silozuri metalice pentru depozitarea șrotului în granule de floarea soarelui, cu volumul de 1200 m3 fiecare, ceea ce a cauzat încălcarea procesului tehnologic de păstrare a șrotului în alte 4 silozuri alăturate.

La 13 noiembrie, în interiorul a două din cele 4 silozuri a fost înregistrată creșterea temperaturii până la 100 de grade, iar la data de 30 decembrie 2022, în timpul acțiunilor de evacuarea a produsului din interiorul silozurilor, unul dintre acestea s-a incendiat.

Rezervoarele cu șrot de floarea soarelui aparțin companiei Trans Oil deţinută de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Trans-oil #Cereale #incendiu #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.