Populația a vândut mai mulți dolari și euro decât a cumpărat businessul

În luna august 2022 gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice1 a constituit 113,1% comparativ cu 125,9% în luna iulie 2022, arară datele Băncii Naționale a Moldovei.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 89,4 milioane USD (+37,1%), la 330.6 mil. de lei, iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 100,6 milioane USD (+52,5%).

În aceste condiții, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin procurări nete de valută în volum de 108,7 mil. USD.

În luna august leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,2% în raport cu dolarul SUA, până la 19,2996 USD/MDL comparativ cu 19,2574 USD/MDL în luna iulie. Potrivit valorilor de la finele lunii august3, leul s-a depreciat în aceeași proporție în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (82,5%).

#inerventii #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova marchează o premieră economică: pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani, rapița nu mai este exportată doar ca materie primă, ci și procesată pe plan intern în ulei și șrot, produse cu valoare adăugată. Analiza economistului Iurie Rija arată că în lunile august și septembrie 2025 au fost exportate 16 180 tone de ulei de rapiță, generând încasări de peste 283 milioane lei, la un preț mediu de 17,51 lei/kg.

Cea mai mare parte a exporturilor a mers spre Elveția – 8 760 tone, unde marfa este redirecționată ulterior către alte piețe. Alte 5 412 tone au fost expediate în Bulgaria, la un preț de 17,32 lei/kg, iar 2 008 tone în România, unde s-au obținut cele mai mari prețuri, 18,70 lei/kg, datorită contractelor livrate direct cumpărătorului final din Slobozia (regim DAP).

Structura logistică a livrărilor evidențiază predominanța transportului maritim și fluvial: 88% din exporturi au fost expediate pe barje, în special către Elveția și Bulgaria, în timp ce livrările către România (12%) au fost realizate pe cale rutieră, prin autocisterne.

Sezonul 2025-2026 a adus o producție record de 300 mii tone de rapiță, obținută pe circa 120 mii hectare. Din acest volum, 86% (257,7 mii tone) au fost exportate ca semințe brute, iar 14% (40,4 mii tone) au fost procesate local în ulei și șrot. Chiar dacă procentul de procesare este încă modest, Rija subliniază că acesta marchează începutul industrializării rapiței alături de floarea-soarelui și soia.

Economistul notează că rezultatul obținut confirmă potențialul sectorului de procesare și deschide oportunități pentru consolidarea exporturilor cu valoare adăugată. „Moldova nu mai este doar un furnizor de materie primă. Procesarea internă creează premise pentru o industrie mai competitivă și pentru venituri mai mari la nivel național”, punctează Rija.