Populația strânge cureaua! S-au redus creditele de consum și imobiliare

Piața creditării a înregistrat o încetinire în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al creditelor noi acordate a constituit 7,04 miliarde lei, în scădere cu 2,7% față de luna precedentă. Cele mai solicitate împrumuturi rămân cele în moneda națională, care au reprezentat 71,1% din total, însumând 5,0 miliarde lei, însă și acestea s-au redus cu 3,6% față de septembrie.

Din perspectiva termenelor, creditele acordate pe 2–5 ani au dominat structura portofoliului, având o pondere de 53,7%, iar împrumuturile pentru persoanele juridice cu aceste maturități au reprezentat 32,7% din totalul creditelor noi.

Rata medie nominală la creditele în lei a continuat să se ajusteze în jos, diminuându-se cu 0,13 puncte procentuale până la 9,22%, în timp ce dobânzile la creditele în valută s-au majorat ușor, cu 0,10 p.p., ajungând la 5,26%.

În luna raportată, persoanele fizice au contractat împrumuturi în volum de 2,43 miliarde lei, în scădere cu 2,2% față de septembrie. Din acest total, 61,6% au fost credite de consum. Majoritatea acestor împrumuturi — 1,34 miliarde lei — au fost acordate în lei, cu maturități între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au deținut 37,9% din totalul creditelor contractate de populație și au fost accesate preponderent în moneda națională. Rata medie la creditele de consum în lei a coborât ușor la 11,02% (–0,05 p.p.), iar cea pentru creditele imobiliare a scăzut la 8,17% (–0,04 p.p.).

Persoanele juridice au contractat în octombrie credite în valoare totală de 4,48 miliarde lei, cu 3,9% mai puține față de luna precedentă. Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat principala categorie de clienți corporativi, cu o pondere de 94,1% în totalul creditelor noi acordate companiilor, echivalentul a 59,9% din totalul creditelor noi la nivelul întregii economii.

Rata medie la creditele pentru companii în moneda națională a scăzut semnificativ, cu 0,29 p.p., până la 8,46%, în timp ce rata aferentă creditelor în valută a crescut la 5,26%, marcând o ajustare pozitivă de 0,10 p.p.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.