Porumbeii „amenință” rețeaua de internet prin satelit a lui Elon Musk

Un expert în securitate cibernetică din Anglia se plânge că are probleme cu rețeaua de internet prin satelit a lui Elon Musk. Iar de vină ar fi „porumbeii enervanți” care stau pe „farfuriile” antenelor, scrie BBC.

„Merge foarte bine, dar am observat o serie de întreruperi – unele de o secundă, altele mai lungi”, spune profesorul Alan Woodward de la Universitatea din Surrey.

Expertul crede că întreruperile ar putea fi provocate porumbeii care stau pe „farfuriile” antenelor.

Locuind într-o zonă în care internetul prin fibră optică este inaccesibil, Woodward spune că este entuziasmat să fie unul dintre cei care testează sistemul Starlink.

Musk a anunțat recent că a livrat 100.000 de terminale pentru testare.

Mica antenă rotundă primește și trimite semnale către sateliții care trec pe deasupra sa și care fac parte dintr-o constelație de 1.700 de sateliți aflați la circa 550 km altitudine. Aceștia au o viteză atât de mare încât pot orbita Pământul la fiecare aproximativ 90 de minute.

Gwynne Shotwell, președintele companiei aerospațiale SpaceX, care operează Starlink, a recunoscut că noile terminale sunt afectate din cauza lipsei de semiconductori și a hidrogenului lichid. O cauză ar fi creșterea numărului pacienților cu coronavirus cărora li se administrează oxigen.

Prof. Woodward continuă să investigheze cauza principală a problemelor, deși un expert a declarat pentru BBC că „un porumbel așezat pe o antenă Starlink i-ar degrada cu siguranță performanța”.

Nu doar porumbeii i-au dat bătăi de cap lui Elon Musk. Săptămâna trecută, o întrerupere majoră i-a lovit pe utilizatorii serviciului Starlink din întreaga lume. Potrivit lui Woodward, conexiunea „a dispărut complet”. Starlink nu a explicat motivele.

#porumbei #sateliti #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.