Povara tarifelor la gaz și energie! Nemții alocă 83 de miliarde de euro pentru plafonarea prețurilor

Germania va cheltui 83,3 miliarde de euro (83 miliarde de dolari) sau 42% din schema de protecţie lansată luna trecută, pentru a finanţa plafonarea preţurilor la gaze şi electricitate, într-o încercare de a-şi proteja economia, conform unui proiect consultat de Reuters.

Cancelarul Olaf Scholz anunţase luna trecută deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cifra de 83,3 miliarde de euro reprezintă o defalcare mai precisă a sumei de 200 miliarde de euro alocată din fondul de stabilizare a economiei, pentru atenuarea poverii creşterii preţurilor energiei asupra industriei şi gospodăriilor.

Printre măsurile incluse în planul Germaniei se numără plafonarea de la 1 ianuarie a preţului la gaze pentru 25.000 de mari companii, şcoli şi spitale, iar de la 1 martie de asemenea pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi subvenţionarea de către stat a 80% din consumul gospodăriilor, pentru diferenţa de 20% urmând ca gazul să fie plătit la preţul pieţei.

#plafonare preturi #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.