Prăbușire pe bursele europene: Producătorii de băuturi loviți de măsuri antidumping din China

09 Oct. 2024, 10:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2024, 10:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bursele europene au închis în scădere marţi, după un început de săptămână fluctuant, investitorii reacţionând la o încetinire a creşterii dată de măsurile de stimulare a economiei din China, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat în declin cu 0,54%, toate bursele majore şi majoritatea sectoarelor tranzacţionând în roşu. Acţiunile companiilor din minerit au scăzut cu 4,47%, în timp ce titlurile companiilor producătoare de bunuri de uz casnic au scăzut cu 1,47%.

Acţiunile producătorilor europeni de băuturi LVMH, Pernod Ricard şi Diageo s-au prăbuşit după ce China a anunţat măsuri antidumping temporare asupra importurilor europene de coniac, la câteva zile după votul UE privind tarifele vehiculelor electrice.

Scăderile au loc pe fondul unui declin mai amplu al acţiunilor companiilor de lux şi minerit, deoarece percepţia a devenit negativă în legătură cu o potenţială creştere a cererii din măsurile de stimulare pe piaţa cheie chineză.

Acţiunile americane şi-au revenit uşor după o zi de pierdere, luni, pe Wall Street, în timp ce investitorii au monitorizat o temperare a contractelor futures pentru petrol.

Indicele DAX, al bursei din Frankfurt, a scăzut cu 0,20%, CAC 40, al bursei din Paris, cu 0,72%, iar FTSE 100, al bursei din Londra, cu 1,36%, Indicele FTSE MIB, al bursei din Milano, a coborât cu 0,24%, în timp ce IBEX 35, al bursei din Madrid, a scăzut cu 0,15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 10:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 10:42 // Actual //  bani.md

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!