Prăbușire pe bursele europene: Producătorii de băuturi loviți de măsuri antidumping din China

Bursele europene au închis în scădere marţi, după un început de săptămână fluctuant, investitorii reacţionând la o încetinire a creşterii dată de măsurile de stimulare a economiei din China, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat în declin cu 0,54%, toate bursele majore şi majoritatea sectoarelor tranzacţionând în roşu. Acţiunile companiilor din minerit au scăzut cu 4,47%, în timp ce titlurile companiilor producătoare de bunuri de uz casnic au scăzut cu 1,47%.

Acţiunile producătorilor europeni de băuturi LVMH, Pernod Ricard şi Diageo s-au prăbuşit după ce China a anunţat măsuri antidumping temporare asupra importurilor europene de coniac, la câteva zile după votul UE privind tarifele vehiculelor electrice.

Scăderile au loc pe fondul unui declin mai amplu al acţiunilor companiilor de lux şi minerit, deoarece percepţia a devenit negativă în legătură cu o potenţială creştere a cererii din măsurile de stimulare pe piaţa cheie chineză.

Acţiunile americane şi-au revenit uşor după o zi de pierdere, luni, pe Wall Street, în timp ce investitorii au monitorizat o temperare a contractelor futures pentru petrol.

Indicele DAX, al bursei din Frankfurt, a scăzut cu 0,20%, CAC 40, al bursei din Paris, cu 0,72%, iar FTSE 100, al bursei din Londra, cu 1,36%, Indicele FTSE MIB, al bursei din Milano, a coborât cu 0,24%, în timp ce IBEX 35, al bursei din Madrid, a scăzut cu 0,15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #china #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.