Premierul Dorin Recean: Rusia folosește energia ca armă politică împotriva Moldovei

Premierul Dorin Recean a reacționat ferm la decizia „Gazprom” de a înceta livrările de gaze naturale către Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). Decizia a fost justificată de „Gazprom” prin acuzația că „Moldovagaz” nu își îndeplinește obligațiile de plată.

„Această decizie confirmă, încă o dată, intenția Kremlinului de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără lumină și căldură în mijlocul iernii. Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici”, a declarat premierul.

Recean a subliniat că Guvernul condamnă aceste tactici opresive și reiterează faptul că Republica Moldova nu recunoaște nicio datorie pretinsă de „Gazprom”, invalidată deja de un audit internațional.

„Am diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru malul drept și suntem pregătiți să gestionăm orice situație. Vom continua să asigurăm aprovizionarea din alte surse și să protejăm consumatorii vulnerabili”, a adăugat premierul.

În același timp, Guvernul analizează opțiuni legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internațional, pentru a proteja interesele naționale și a solicita despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de deciziile Kremlinului.

Declarația premierului vine într-un context tensionat, care evidențiază presiunile energetice exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova și a regiunii transnistrene.

#Recean #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.