Premierul Dorin Recean: Rusia folosește energia ca armă politică împotriva Moldovei

Premierul Dorin Recean a reacționat ferm la decizia „Gazprom” de a înceta livrările de gaze naturale către Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). Decizia a fost justificată de „Gazprom” prin acuzația că „Moldovagaz” nu își îndeplinește obligațiile de plată.

„Această decizie confirmă, încă o dată, intenția Kremlinului de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără lumină și căldură în mijlocul iernii. Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici”, a declarat premierul.

Recean a subliniat că Guvernul condamnă aceste tactici opresive și reiterează faptul că Republica Moldova nu recunoaște nicio datorie pretinsă de „Gazprom”, invalidată deja de un audit internațional.

„Am diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru malul drept și suntem pregătiți să gestionăm orice situație. Vom continua să asigurăm aprovizionarea din alte surse și să protejăm consumatorii vulnerabili”, a adăugat premierul.

În același timp, Guvernul analizează opțiuni legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internațional, pentru a proteja interesele naționale și a solicita despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de deciziile Kremlinului.

Declarația premierului vine într-un context tensionat, care evidențiază presiunile energetice exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova și a regiunii transnistrene.

#Recean #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.