Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.