Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.