Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul de creditare nebancară a continuat să crească în primele nouă luni ale anului 2025, companiile de microfinanțare (OCN) au raportat active totale de peste 20,1 miliarde de lei și un profit net cumulat de circa 900,4 milioane de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul împrumuturilor acordate a ajuns la aproximativ 15,43 miliarde de lei, în timp ce creditele și împrumuturile primite de aceste companii însumează 10,83 miliarde de lei. Capitalurile proprii ale sectorului se ridică la circa 6,1 miliarde de lei, iar provizioanele pentru pierderi la credite și dobânzi aferente depășesc 1,74 miliarde de lei, ceea ce reprezintă în jur de 11% din portofoliul de împrumuturi.

Piața de microfinanțare este controlată de câteva companii. Lider detașat rămâne OCN Microinvest SRL, cu active de circa 7,83 miliarde de lei, adică aproape 39% din totalul sectorului, și un portofoliu de împrumuturi de aproximativ 6,98 miliarde de lei, echivalentul a circa 45% din creditele acordate de toate companiile de microfinanțare. Microinvest a raportat un profit net de 290,2 milioane de lei, aproximativ o treime din câștigul total al sectorului. Pe locurile următoare se situează OCN Easy Credit SRL, cu active de 1,49 miliarde de lei, împrumuturi de 1,57 miliarde și profit net de 166,3 milioane de lei, respectiv OCN Iute Credit SRL, cu active de 1,41 miliarde, credite de 1,41 miliarde și profit net de 8,2 milioane de lei. Primele trei companii dețin împreună peste jumătate din activele și creditele sectorului.

Pe segmentul de leasing, cele mai mari poziții sunt deținute de OCN BT Leasing MD SRL și OCN MAIB-Leasing SA, cu active de 1,31 miliarde de lei, respectiv 926,7 milioane de lei, și profituri nete de 17,2 milioane și 29,1 milioane de lei. Alte jucători importanți după dimensiunea bilanțului sunt OCN Express Leasing & Microcredit SRL (592,6 milioane de lei active și profit net de 63,4 milioane), OCN SFF Leasing & Finance SRL, OCN SEBO Credit SRL sau OCN Mogo Loans SRL, care gestionează portofolii de împrumuturi de ordinul sutelor de milioane de lei, dar cu niveluri semnificative de provizioane.

Deși rezultatul consolidat al sectorului este pozitiv, datele BNM arată și vulnerabilități: mai multe OCN-uri înregistrează pierderi sau capitaluri proprii negative, cum este cazul unor jucători mici precum OCN Flex Financial SRL, OCN Express VMG Credit SRL sau OCN Credit Yotta SRL. În paralel, nivelul ridicat al provizioanelor reflectă riscurile de credit specifice segmentului de microfinanțare, bazat în mare măsură pe împrumuturi cu dobânzi înalte, acordate populației și întreprinderilor mici cu profil de risc mai ridicat.