Presa bulgară: Marea este curată, însă pustie și scumpă. Cât costă o noapte de cazare

Litoralul bulgăresc la începutul verii 2023 este scump și pustiu. Prețurile de cazare în hoteluri sunt în medie cu între 10 și 30% mai mari decât anul trecut, notează publicația Trud News.

În medie, pentru o cazare în hoteluri de 4 stele în lunile iulie și august, prețul unei camere pentru doi adulți este în jur de 200-250 de leva pe noapte (circa 100-125 de euro – n.trad.), în timp ce pentru hotelurile de 5 stele ajunge la circa 350 de leva pe noapte.

Astfel, o vacanță de 7 zile pe litoralul bulgăresc al Mării Negre cu pachet „all inclusive” sau totul inclus în preț pentru două persoane costă între 1.500 și 2.500 de leva în plin sezon estival.

Există o taxă suplimentară pentru copii, deoarece conform politicii hotelurilor, copiii cu vârsta de până la 6 ani sunt cazați gratuit, iar în unele locuri regula se aplică și copiilor care au sub 12 ani. Pentru copiii mai mari se plătește 50 la sută din prețul de adult, iar pe alocuri şi prețul integral.

Față de anul trecut, unitățile de cazare mai ieftine, cele de 2 și 3 stele, care oferă doar un loc de cazare, fără mese și servicii suplimentare, au crescut cel mai puțin prețul, potrivit unui control al Trud News. Prețul pentru o astfel de ofertă poate fi între 45-80 de leva pe noapte pentru doi adulţi sau între 300 de leva în extrasezon şi 600 de leva pe săptămână în sezonul de vârf, dar mesele nu sunt incluse.

Motivul pentru care au crescut prețurile este legat de costurile mult mai mari, hotelierii încercând să-și maximizeze profitul făra a crește prețul. Creșterea prețurilor în Bulgaria este printre cele mai scăzute din Europa, iar raportul dintre valoarea vacanței și calitatea oferită este excelent, dar cu toate acestea sezonul nu decurge conform așteptărilor din domeniu.

Totul s-a scumpit – mâncare, electricitate, apă, servicii, și în același timp piața nu ne permite să creștem pachetele conform inflației reale, pentru că vom deveni neatractivi pe piaţă, a explicat pentru Trud News un hotelier care a dorit să rămână anonim. El a subliniat că poveștile despre o creștere uriașă și un sezon de succes nu corespund realității, dar sunt un motiv pentru ca furnizorii să pună taxe suplimentare și să urâţească viața industriei.

Totodată, hotelurile cele mai căutate de turiști au anunțat deja „stop sale”, sau altfel spus, că nu au locuri libere. Totuși, nu este vorba despre întregul sezon, ci mai ales despre perioada de tranziție dintre sezonul scăzut și cel principal de la începutul lunii iulie, când prețurile sunt mai mici, apa mării este deja caldă și vorbim de plin sezon, au declarat turoperatorii pentru Trud News. Potrivit reprezentanților agenției, rezervările timpurii pentru sezonul estival au fost încurajatoare, dar a existat o întârziere a rezervărilor în lunile mai și iunie, în principal din cauza vremii nefavorabile.

Unii dintre turişti au fost inițial îngrijorați de posibilele consecințe privind apa mării din cauza tragediei de la Nova Kahovka, dar după ce au trecut două săptămâni și s-a dovedit că probele de apă prelevate în urma inspecțiilor de mediu au fost bune, tensiunea a dispărut şi rezervările au continuat, a explicat pentru Trud News, unul dintre marii operatori de turism care întâmpină turiștii pe coasta bulgară a Mării Negre. Înscrierile sunt în prezent bune, dar merg lent. Chiar dacă este o creștere a numărului de turiști față de vara trecută, aceasta va fi minimă și nu putem vorbi despre atingerea nivelurilor de dinainte de criză din 2019, la care visează toată lumea din industrie, a adăugat el.

Principalele probleme conform industriei sunt legate de sezonul de vară din ce în ce mai scurt și de lipsa personalului. Rezervările sunt în mare parte pentru lunile iulie și august și nu există interes din partea turiștilor pentru vârful de sezon, în ciuda prețurilor mult mai mici pentru iunie și septembrie, au explicat reprezentanții sectorului. Insuficienţa numărului de turişti face extrem de dificilă atragerea lucrătorilor sezonieri.

Bucătării, ospătarii şi cameristele vor să muncească minim 5-6 luni, nu 45 de zile. Nu putem atrage oameni pentru un loc de muncă stabil cu astfel de oferte, ei pleacă din sector. Și adaugă că se așteaptă ca Ministerul Solidatăţii Sociale să propună programe și măsuri care să susțină păstrarea personalului, pregătirea și recalificarea suplimentară a acestuia pentru a face angajarea sezonieră mai atractivă.

Pata rămâne lângă Odesa

Nu există niciun pericol de poluare a Mării Negre ca urmare a deversărilor de la barajul Nova Kahovka din Ucraina, potrivit unei simulări de prognoză pe 10 zile realizată de experți ai Școlii Navale Superioare, care monitorizează mișcarea curenților de apă din Marea Neagră. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul Turismului de la Sofia. Pata de poluare rămâne în partea de nord-vest a Mării Negre, lângă Odesa, și există o probabilitate scăzută ca acesta să intre chiar și în România, a explicat ministrul bulgar al turismului, Zariţa Dinkova, după o vizită la Varna.

Experții susţin ferm că fluviul Dunărea ne ajută foarte mult în situația actuală, pentru că este un fel de filtru și ar ajuta la spălarea și chiar la îndepărtarea eventualilor poluatori.

Deocamdată nu există date privind vreo poluare în apele bulgare ale Mării Negre, acest lucru a fost confirmat și de Inspecţia Regională de Mediu de la Varna, unde exista oameni pregătiţi să efectueze monitorizarea zilnică.

Ucrainenii și românii vin cu autoturismele proprii

În această vară, stațiunile de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre se bazează în principal pe turişti bulgari, precum și pe programele de zbor din Polonia și Cehia. Rezervările individuale din partea turiștilor se fac și de către români și ucraineni care își rezervă atât vacanțe lungi, cât și vacanțe de weekend și ajung în Bulgaria cu autoturismele proprii, au explicat turoperatorii pentru Trud News.

Aproape 450.000 de turişti din Polonia sunt așteptați să îşi petreacă vacanţa în această vară pe litoralul bugăresc al Mării Negre, iar numărul lor ar putea fi semnificativ mai mare, având în vedere că o parte dintre acești turiști își rezervă o vacanță în Bulgaria în ultimul moment și își organizează singuri călătoria prin liniile aeriene către aeroporturile din Varna şi Burgas.

Piața ascunde un potențial uriaș, spun ferm cei din industrie. În Bulgaria ajung în principal familii tinere poloneze, cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani. Au doi sau mai multi copii şi caută vacanţe în hoteluri de lux, de 4 si 5 stele, neapărat cu pachet all-inclusive.

Acestea sunt interesate în principal de hoteluri din prima linie din marile stațiuni. Celălalt grup care ajunge în Bulgaria este format din tineri din Polonia care vor să îmbine o vacanță la mare cu o destinație de petrecere. Există un interes din ce în ce mai mare din partea acestei piețe şi pentru staţiunile de munte din Bulgaria și pentru posibilitățile de turism alternativ.

Românii sunt turişti tradiționali pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, care ajung cel mai adesea pentru un weekend prelungit, ori îşi petrec noaptea în Bulgaria în drum spre stațiunile grecești. Ei călătoresc în Bulgaria cel mai adesea cu mașina personală, datorită proximității geografice. În această vară, oaspeții ucraineni, cum ar fi turiștii din afara programelor de cazare finanțate de stat, sunt interesați de stațiunile de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plaja #Bulgaria #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.