Preț negativ la energie electrică, din nou, pe piața spot din România, duminică

04 Iun. 2023, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iun. 2023, 13:04 // Actual //  bani.md

Prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare de la București aferent livrărilor de duminică, 4 iunie, este de 258 de lei/MWh, potrivit datelor operatorului pieței OPCOM, sub 281 lei/MWh cât s-a înregistrat pentru livrările din ziua de sâmbătă.

În trei intervale orare ale zilei de duminică, prețul este din nou negativ, așa cum a fost de altfel și în ziua de sâmbătă.

Astfel, strict teoretic, producătorii sunt cei care plătesc pentru a li se consuma energia în fiecare oră din intervalul 14-17. Minimumul a fost la ora 15, când prețul a fost de minus 84 de lei/MWh.

Prețul negativ înregistrat duminica aceasta vine după ce și sâmbăta aceasta au fost întregistrate prețuri orare negative și după două situații similare care au avut loc în ultimele week-end-uri din mai, când au fost înregistrate, în premieră pe piața românească, prețuri negative orare în piața spot de energie electrică. În nu mai puțin de șapte intervale orare ale duminicii trecute, prețul a fost negativ, cu un minimum de minus 115 lei/MWh.

În toate intervalele orare cu preț negativ din România, în rețeaua noastră intră energie din Ungaria, la o putere orară care depășește și 1.600 MW. Mare parte din ea “curge” apoi spre Bulgaria, unde s-a ajuns la un maxim orar și de 1.700 MW – circa 1.000 MW în orele cu preț negativ pe piața din România.

Producția unor capacități regenerabile din România a fost oprită acum două duminici, pe fondul prețurilor negative din piața spot și a prețurilor foarte mari din piața de echilibrare. Soluția este montarea de instalații de stocare

“Duminica trecută am oprit parcurile. Cum prețul a fost negativ, notificarea in piață a fost zero, pentru că toata energia noastră ar fi ajuns în dezechilibru pozitiv, iar acolo pretul pentru dezechilibrul pozitiv a ajuns la 2.000 euro/MWh. Daca am fi produs atunci, am fi platit 2.000 euro pentru fiecare MWh produs. De aceea, decizia logică a fost de a opri cetralelele”, a spus Martin Moise, vicepreședinte al PATRES, patronatul “regenerabililor” la evenimentul Solar Energy Bucharest Summit.

El a spus că situația probabil se va repeta (ceea ce se și întâmplă, după cum se vede), și de aceea a îndemnat investitorii să prevadă orice proiect din regenerabil cu stocare.

“Situația se va înrâmpla din ce în ce mai des, se întâmplă deja destul de des în Germania, și nu ne va ocoli nici pe noi. Aproape în orice week-end când va fi mult vânt și soare riscăm să ajungem la prețuri negative. De aceea recomandarea mea este ca, atunci când gândiți orice proiect de parc, gândiți-l cu stocare!”, a afirmat Martin Moise.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.