Prețul argintului atinge un nou record istoric în 2025: consumul depășește producția la nivel global

Prețul argintului a înregistrat o creștere vertiginoasă în 2025, stabilind un nou record istoric și generând temeri legate de o penurie tot mai accentuată pe piețele globale. Potrivit CNBC, această ascensiune spectaculoasă se produce pe fondul unui decalaj major între consum și producție, într-un moment în care economiile majore resimt tot mai puternic provocările generate de tranziția energetică.

Ca cel mai mare consumator de argint la nivel mondial, India a avut un impact hotărâtor în evoluția rapidă a cotațiilor. Consumul intern, stimulat de factori precum sezonul agricol, festivalul Diwali și impunerea unor taxe de 35% de către SUA pe metale, a propulsat prețurile locale la niveluri nemaiîntâlnite. Prețul argintului pe piața indiană a ajuns la 170.415 rupii/kg. S-a marcat astfel o majorare de 85% de la începutul anului, mai precizează CNBC, citat de mediafax.ro.

Simultan, reducerea drastică a rezervelor din depozitele de la Londra, de la peste 31.000 de tone în 2022 la 22.126 de tone în martie 2025, a intensificat preocupările legate de disponibilitatea metalului. De asemenea s-a declanșat o concurență acerbă pentru resursele existente.

În contextul unui consum robust și al unei oferte în scădere continuă, costurile pentru împrumuturile de argint au atins niveluri excepționale. Dobânda anualizată pentru contractele overnight a urcat la un nivel impresionant de 200%. Iată un semnal evident al dificultăților acute de aprovizionare.

Scăderea extracției miniere din America Latină, coroborată cu un consum industrial în plină expansiune, adâncește și mai mult dezechilibrul. Argintul, esențial pentru sectoare precum cel al electronicelor, panourilor fotovoltaice, mașinilor electrice și inteligenței artificiale, devine o resursă tot mai dificil de obținut. Mai mult, dezvoltarea noilor tipuri de baterii pe bază de argint, care ar putea consuma până la 1 kg per vehicul, pune o presiune suplimentară pe ofertă.

Specialiștii din domeniu avertizează că tensiunile de pe piață se vor menține. Mai ales în absența unei creșteri substanțiale a producției sau a descoperirii unor noi zăcăminte. Combinația dintre un consum solid și o ofertă limitată indică faptul că tendința de creștere a prețurilor ar putea continua și în cursul anului 2026.

Pe termen mediu, este de așteptat ca lupta pentru resurse dintre industrie, investitori și marii consumatori, cu India în prim-plan, să devină tot mai pronunțată. Acest fenomen ar putea genera o volatilitate ridicată a prețurilor și, posibil, stabilirea unor noi maxime istorice pentru prețul argintului.

#argint #împrumuturi #pret record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.