Preţul petrolului creşte, după cea mai mare scădere din ultimele decenii la începutul anului

Preţul petrolului şi-a revenit joi cu peste 2%, după ce a înregistrat cea mai mare pierdere de două zile pentru începutul unui an din ultimele trei decenii, pe fondul închiderii unei conducte de combustibil din SUA, deşi îngrijorările economice au limitat câştigurile, scrie Reuters.

Scăderile mari din precedentele două zile au fost determinate de îngrijorările legate de o recesiune globală, mai ales că semnele economice pe termen scurt în cei doi mari consumatori de petrol din lume, Statele Unite şi China, păreau slabe.

La creşterile de joi a contribuit o declaraţie a principalului operator de conducte din SUA, Colonial Pipeline, care a anunţat miercuri târziu că linia 3 a fost închisă pentru întreţinere neprogramată, iar repornirea este prevăzută pentru 7 ianuarie.

„Revenirea din această dimineaţă se datorează opririi liniei 3 a conductei Colonial”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM. „Nu există nicio îndoială că tendinţa predominantă este de scădere”, a adăugat el.

Petrolul Brent a crescut cu 1,75 dolari, sau 2,3%, la 79,59 dolari pe baril la ora 1116 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a câştigat 1,63 dolari, sau 2,2%, la 74,47 dolari.

Scăderile cumulate de peste 9% ale elor două preţuri de referinţă marţi şi miercuri au fost cele mai mari pierderi pe două zile la începutul unui an din 1991 încoace, potrivit datelor Refinitiv Eikon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.