Prețurile fabuloase cu care se vând trenurile agricole în Olanda! Cât costă în Republica Moldova hectarul 

03 Iun. 2023, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2023, 09:09 // Actual //  bani.md

Pământul arabil din Olanda este din ce în ce mai inaccesibil. Olandezii nu își vând terenurile agricole, iar puținele oferte de pe piață sunt la prețuri foarte mari, care continuă să crească.

Conform analizei efectuate pentru primele 3 luni din acest an, valoarea terenului agricol din Olanda a crescut cu 5,8% față de anul trecut, ajungând la un preț mediu de 79.400 de euro/ha. În schimb, prețurile pentru pajiști au scăzut cu 0,6% comparativ cu ultimele luni din 2022.

În Olanda, puținele terenuri care sunt scoase la vânzare sunt cotate la prețuri foarte mari. De la începutul anului, tarifele la terenurile agricole continuă să crească, puțini proprietari fiind dispuși să le înstrăineze.

Oficiul Cadastral Olandez din Apeldoorn și Departamentul de Cercetare Economică de la Universitatea Wageningen (WEcR) au calculat că prețul mediu pentru un teren agricol, în primul trimestru al anului 2023, se situează la 79.400 de euro/ha, cu 3% mai mult decât în ultima parte a anului 2022. Față de întreg anul 2022, când prețul mediu a fost de 73.400 euro/ha, valoarea terenurilor a crescut cu 5,8%.

În schimb, pășunile se vând puțin mai ieftin decât terenurile arabile. În intervalul ianuarie-martie 2023, pășunile s-au vândut cu un preț mediu de 68.800 euro/ha, cu 0,6% mai puțin decât în ultima parte a anului 2022.

A fost înregistrată, însă, o primă medie de preț de 3,9% până la 77.500 euro/ha pentru terenurile arabile unde se cultivă porumbul de siloz. În același timp, prețul terenurilor construite a crescut cu o medie de 3,7%, până la 92.200 euro/ha.

Olandezii nu își vând terenurile agricole

Cu toate că condițiile de piață sunt foarte profitabile acum, tot mai puțini proprietari de terenuri agricole sunt dispuși să vândă.

Experții olandezi din piața funciară au evaluat suprafața agricolă comercializată, în perioada ianuarie-martie 2023, la un total de 6.300 ha, adică cu 4.755 ha mai puțin decât în ultimele 3 luni din din 2022 și cu 1.554 ha mai puțin decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru comparație, potrivit anunțurilor de mică publicitate, în Republica Moldova un hectar de teren agricol ajunge să coste până la 100 de mii de lei în nordul țării, 50 de mii de lei în centrul țării și 20 de mii de lei în sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!