Prețurile fabuloase cu care se vând trenurile agricole în Olanda! Cât costă în Republica Moldova hectarul

Pământul arabil din Olanda este din ce în ce mai inaccesibil. Olandezii nu își vând terenurile agricole, iar puținele oferte de pe piață sunt la prețuri foarte mari, care continuă să crească.

Conform analizei efectuate pentru primele 3 luni din acest an, valoarea terenului agricol din Olanda a crescut cu 5,8% față de anul trecut, ajungând la un preț mediu de 79.400 de euro/ha. În schimb, prețurile pentru pajiști au scăzut cu 0,6% comparativ cu ultimele luni din 2022.

În Olanda, puținele terenuri care sunt scoase la vânzare sunt cotate la prețuri foarte mari. De la începutul anului, tarifele la terenurile agricole continuă să crească, puțini proprietari fiind dispuși să le înstrăineze.

Oficiul Cadastral Olandez din Apeldoorn și Departamentul de Cercetare Economică de la Universitatea Wageningen (WEcR) au calculat că prețul mediu pentru un teren agricol, în primul trimestru al anului 2023, se situează la 79.400 de euro/ha, cu 3% mai mult decât în ultima parte a anului 2022. Față de întreg anul 2022, când prețul mediu a fost de 73.400 euro/ha, valoarea terenurilor a crescut cu 5,8%.

În schimb, pășunile se vând puțin mai ieftin decât terenurile arabile. În intervalul ianuarie-martie 2023, pășunile s-au vândut cu un preț mediu de 68.800 euro/ha, cu 0,6% mai puțin decât în ultima parte a anului 2022.

A fost înregistrată, însă, o primă medie de preț de 3,9% până la 77.500 euro/ha pentru terenurile arabile unde se cultivă porumbul de siloz. În același timp, prețul terenurilor construite a crescut cu o medie de 3,7%, până la 92.200 euro/ha.

Olandezii nu își vând terenurile agricole

Cu toate că condițiile de piață sunt foarte profitabile acum, tot mai puțini proprietari de terenuri agricole sunt dispuși să vândă.

Experții olandezi din piața funciară au evaluat suprafața agricolă comercializată, în perioada ianuarie-martie 2023, la un total de 6.300 ha, adică cu 4.755 ha mai puțin decât în ultimele 3 luni din din 2022 și cu 1.554 ha mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru comparație, potrivit anunțurilor de mică publicitate, în Republica Moldova un hectar de teren agricol ajunge să coste până la 100 de mii de lei în nordul țării, 50 de mii de lei în centrul țării și 20 de mii de lei în sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#teren agricol #Olanda #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.