„Prima casă” în 2026: marja maximă la credite va rămâne plafonată la 3%

Creditele acordate în cadrul Programului de stat „Prima casă” vor avea și în anul 2026 o marjă maximă de până la 3% anual, potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Finanțelor.

Documentul prevede că băncile participante la program nu vor putea aplica o marjă mai mare de 3% la creditele garantate de stat, această limită urmând să se aplice contractelor de credit încheiate începând cu 1 ianuarie 2026, data intrării în vigoare a hotărârii.

Potrivit notei informative, stabilirea anuală a marjei maxime este o obligație legală prevăzută de legislație, iar menținerea nivelului de 3% are rolul de a asigura condiții de creditare mai avantajoase comparativ cu alte produse ipotecare de pe piață.

„Marja de 3% anual va permite băncilor comerciale finanțatoare participante în cadrul Programului de stat ”Prima casă” să își acopere costurile suportate pentru creditul Prima casă, ceea ce va permite și desfășurarea regulamentară a programului”, se arată în nota explicativă.

Ministerul Finanțelor mai subliniază că această abordare face posibilă și acordarea creditelor pe termen lung, de până la 30 de ani, în condițiile stabilite de cadrul normativ în vigoare.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 prevede alocarea a 130 milioane de lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”. Din această sumă, 10 milioane de lei sunt destinate onorării garanțiilor de stat acordate în cadrul programului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#marjă bancară #prima casa #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.