Prima istorie de succes din cele 20 realizate de AEE. Ce economii au adus măsurile de efiență energetică instituției

În contextul a 10 ani de activitate a Agenției pentru Eficiență Energetică, agenția prezintă prima istorie din cele 20 de istorii de succes – proiecte realizate cu suportul AEE.

Astfel, prima istorie de succes a fost cea realizată în cadrul proiectului ,,Implementarea Măsurilor de Eficiență Energetică la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor al AȘM”. În cadrul instituției au fost înlocuite ferestrele și ușile exterioare pe o suprafață de 1 675,16 m².

Grație acestor măsuri au fost obținute economii de energie de 118 922,5 kWh/an, economii financiare în sumă de 133 235 lei/an și s-a contribuit la reducerea emisiilor de CO2 cu 25 de tone pe an. Valoarea totală a proiectului a reprezentat 4 milioane 600 de mii de lei.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#eficienta energetica #istorie de succes #masuri #economii #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.