Prima reacție AstraZeneca, după declarațiile de formare a unor cheaguri de sânge prin vaccinare

Grupul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca dă asigurări vineri că „nu există nicio probă a unui risc agravat” de formare a unor cheaguri de sânge antrenat de vaccinul împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford, în prima reacţie a grupului după suspendarea utilizării vaccinului, ca măsură de precauţie, într-o serie de state membre UE.

„În realitate, datele cu privire la acest tip (de problemă medicală) sunt mult mai slabe la cei care sunt vaccinaţi, în comparaţie cu aşteptările în rândul populaţiei în ansamblul său”, subliniază grupul într-un comunicat.

Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a declarat mai devreme că nu există nicio indicație că vaccinul ar fi cauzat cheagurile de sânge, adăugând că „beneficiile sale continuă să depășească riscurile”.

AstraZeneca a declarat că siguranța medicamentului a fost studiată pe larg în cadrul studiilor clinice.

Alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Australia și Mexic, au declarat că vor continua procesul de vaccinare cu acest ser.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Percheziții de amploare au fost desfășurate joi dimineață în județul Botoșani, România, într-un dosar care vizează falsificarea documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Acțiunea este coordonată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și implică structuri ale Poliției de Frontieră din Iași și Sighetu Marmației.

Anchetatorii au pus în aplicare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane fizice din Botoșani, suspectate că ar fi implicate într-o rețea care facilita obținerea ilegală a actelor românești.

„La adresele percheziționate au fost stabilite fictiv domicilii pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, prin contracte de închiriere false sau falsificate, folosite ulterior pentru obținerea documentelor de identitate”, au declarat surse judiciare citate de PRO TV România.

În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni străini, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la locațiile declarate și dacă datele transmise autorităților corespund realității.

Ancheta nu este la prima etapă. În noiembrie 2024, în același dosar au fost efectuate zeci de percheziții în Botoșani, Suceava și municipiul București, inclusiv la sedii ale unor instituții publice. În urma acestor acțiuni, urmărirea penală a fost extinsă față de 94 de suspecți, acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență, fals informatic și uz de fals.

Conform procurorilor, beneficiarii ar fi utilizat inclusiv certificate de cetățenie română falsificate, presupus emise de consulate ale României din străinătate, pentru a obține cărți de identitate.