Primari la „Consens Național”: Nu suntem mari ideologi, dar putem demonstra avantajele integrării europene prin fapte

Prin viziunile și acțiunile lor la nivel local, primarii sunt principalii ambasadori ai integrării europene. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, și Vladislav Cociu, primarul orașului Ștefan Vodă. Potrivit lor, aleșii locali pot demonstra de unde vin adevăratele valori și investiții pentru îmbunătățirea vieții în Republica Moldova.

Primarul municipiul Edineț a menționat că este deocamdată devreme ca toți oamenii să înțeleagă importanța integrării europene. El spune că abia după ce vor fi valorificate fondurile de asociere, cetățenii vor avea mai multe argumente în favoarea vectorului european.

„Practic toate fondurile care vin în Republica Moldova vin prin perspectiva europeană, a unor agenții ale SUA sau a unor țări care nu sunt din Est. Aceste proiecte realizate pot fi o formulă de convingere. Primarii prin felul lor de a fi nu sunt ideologi, dar ei pot demonstra de unde vin adevăratele valori și adevăratele investiții care vor mișca țara înainte”, a spus Constantin Cojocaru.

Vladislav Cociu, primar cu o experiență de peste 20 de ani, a declarat că regiunea de sud mai este marcată de euroscepticism datorită unor voci care au atitudine negativă față de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, oamenii înțeleg unde este bunăstare și condiții de viață mai bune.

„Lucrurile trebuie făcute nu doar în centru prin renovarea unei case de cultură, acestea trebuie resimțite de fiecare cetățean. Se întâmplă să încep ziua de muncă ascultând argumentele euroscepticilor. Depunem eforturi să le explicăm ce înseamnă Uniunea Europeană și care sunt beneficiile integrării europene, ale reformelor pe care urmează să le facem”, a spus Vladislav Cociu.

Invitații emisiunii au menționat că mizează pe comunicarea cu autoritățile centrale pentru o coordonarea mai strânsă a procesului de integrare europeană care să ajungă la fiecare cetățean. Totodată, ei au apreciat susținerea partenerilor europeni pentru dezvoltarea localităților din Republica Moldova.

#primari #aderare #proces #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.