Primari la „Consens Național”: Nu suntem mari ideologi, dar putem demonstra avantajele integrării europene prin fapte

Prin viziunile și acțiunile lor la nivel local, primarii sunt principalii ambasadori ai integrării europene. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, și Vladislav Cociu, primarul orașului Ștefan Vodă. Potrivit lor, aleșii locali pot demonstra de unde vin adevăratele valori și investiții pentru îmbunătățirea vieții în Republica Moldova.

Primarul municipiul Edineț a menționat că este deocamdată devreme ca toți oamenii să înțeleagă importanța integrării europene. El spune că abia după ce vor fi valorificate fondurile de asociere, cetățenii vor avea mai multe argumente în favoarea vectorului european.

„Practic toate fondurile care vin în Republica Moldova vin prin perspectiva europeană, a unor agenții ale SUA sau a unor țări care nu sunt din Est. Aceste proiecte realizate pot fi o formulă de convingere. Primarii prin felul lor de a fi nu sunt ideologi, dar ei pot demonstra de unde vin adevăratele valori și adevăratele investiții care vor mișca țara înainte”, a spus Constantin Cojocaru.

Vladislav Cociu, primar cu o experiență de peste 20 de ani, a declarat că regiunea de sud mai este marcată de euroscepticism datorită unor voci care au atitudine negativă față de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, oamenii înțeleg unde este bunăstare și condiții de viață mai bune.

„Lucrurile trebuie făcute nu doar în centru prin renovarea unei case de cultură, acestea trebuie resimțite de fiecare cetățean. Se întâmplă să încep ziua de muncă ascultând argumentele euroscepticilor. Depunem eforturi să le explicăm ce înseamnă Uniunea Europeană și care sunt beneficiile integrării europene, ale reformelor pe care urmează să le facem”, a spus Vladislav Cociu.

Invitații emisiunii au menționat că mizează pe comunicarea cu autoritățile centrale pentru o coordonarea mai strânsă a procesului de integrare europeană care să ajungă la fiecare cetățean. Totodată, ei au apreciat susținerea partenerilor europeni pentru dezvoltarea localităților din Republica Moldova.

#primari #aderare #proces #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.