Primăria Capitalei a adjudecat 11 încăperi municipale. Va încasa 1,7 milioane de lei

Autoritățile municipale au scos în total astăzi la licitație 17 încăperi, proprietatea Primăriei Capitalei, cu o altă destinație decât cea locativă, însă în cele din urmă doar 11 au fost adjudecate. Cel mai scump spațiu a fost adjudecat la suma de 700 mii lei, prețul inițial fiind de 100 mii lei. Acesta reprezintă un parter și subsol cu suprafața de 133,2m² din strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La final, suma totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 1,7 milioane lei.

Potrivit reprezentanților primăriei, prețul inițial pentru cele 17 încăperi expuse, cu suprafețe de la 8,3m², până la 295,6 m², pentru drept de locațiune pe o perioadă de cinci ani a fost de la 5 000 lei până la 350 000 lei.

Din spațiile solicitate, patru au fost adjudecate prin licitație, iar restul prin negocieri directe, deoarece a fost câte un singur ofertant.

Decizia de acordare prin concurs a dreptului de locațiune a încăperilor nelocuibile aflate în proprietatea autorității publice locale a municipiului Chișinău a fost luată în anul 2017, în scopul folosirii raționale a încăperilor enunțate și pentru acumularea de resurse suplimentare în bugetul local, pentru realizarea programelor social–economice și dezvoltarea infrastructurii gospodăriei municipale.

Amintim că licitațiile sunt organizate de Consiliul municipal Chișinău, în calitate de proprietar, prin intermediul persoanei juridice care posedă licență respectivă, selectată în bază de concurs.

#primarie #incaperi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.