Primăria Capitalei a adjudecat 11 încăperi municipale. Va încasa 1,7 milioane de lei

Autoritățile municipale au scos în total astăzi la licitație 17 încăperi, proprietatea Primăriei Capitalei, cu o altă destinație decât cea locativă, însă în cele din urmă doar 11 au fost adjudecate. Cel mai scump spațiu a fost adjudecat la suma de 700 mii lei, prețul inițial fiind de 100 mii lei. Acesta reprezintă un parter și subsol cu suprafața de 133,2m² din strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La final, suma totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 1,7 milioane lei.

Potrivit reprezentanților primăriei, prețul inițial pentru cele 17 încăperi expuse, cu suprafețe de la 8,3m², până la 295,6 m², pentru drept de locațiune pe o perioadă de cinci ani a fost de la 5 000 lei până la 350 000 lei.

Din spațiile solicitate, patru au fost adjudecate prin licitație, iar restul prin negocieri directe, deoarece a fost câte un singur ofertant.

Decizia de acordare prin concurs a dreptului de locațiune a încăperilor nelocuibile aflate în proprietatea autorității publice locale a municipiului Chișinău a fost luată în anul 2017, în scopul folosirii raționale a încăperilor enunțate și pentru acumularea de resurse suplimentare în bugetul local, pentru realizarea programelor social–economice și dezvoltarea infrastructurii gospodăriei municipale.

Amintim că licitațiile sunt organizate de Consiliul municipal Chișinău, în calitate de proprietar, prin intermediul persoanei juridice care posedă licență respectivă, selectată în bază de concurs.

#primarie #incaperi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.