Primăria Capitalei a adjudecat 11 încăperi municipale. Va încasa 1,7 milioane de lei

Autoritățile municipale au scos în total astăzi la licitație 17 încăperi, proprietatea Primăriei Capitalei, cu o altă destinație decât cea locativă, însă în cele din urmă doar 11 au fost adjudecate. Cel mai scump spațiu a fost adjudecat la suma de 700 mii lei, prețul inițial fiind de 100 mii lei. Acesta reprezintă un parter și subsol cu suprafața de 133,2m² din strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La final, suma totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 1,7 milioane lei.

Potrivit reprezentanților primăriei, prețul inițial pentru cele 17 încăperi expuse, cu suprafețe de la 8,3m², până la 295,6 m², pentru drept de locațiune pe o perioadă de cinci ani a fost de la 5 000 lei până la 350 000 lei.

Din spațiile solicitate, patru au fost adjudecate prin licitație, iar restul prin negocieri directe, deoarece a fost câte un singur ofertant.

Decizia de acordare prin concurs a dreptului de locațiune a încăperilor nelocuibile aflate în proprietatea autorității publice locale a municipiului Chișinău a fost luată în anul 2017, în scopul folosirii raționale a încăperilor enunțate și pentru acumularea de resurse suplimentare în bugetul local, pentru realizarea programelor social–economice și dezvoltarea infrastructurii gospodăriei municipale.

Amintim că licitațiile sunt organizate de Consiliul municipal Chișinău, în calitate de proprietar, prin intermediul persoanei juridice care posedă licență respectivă, selectată în bază de concurs.

#primarie #incaperi #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.