Primăria Capitalei a adjudecat 11 încăperi municipale. Va încasa 1,7 milioane de lei

07 Apr. 2021, 16:06
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Apr. 2021, 16:06 // Actual //  MD Bani

Autoritățile municipale au scos în total astăzi la licitație 17 încăperi, proprietatea Primăriei Capitalei, cu o altă destinație decât cea locativă, însă în cele din urmă doar 11 au fost adjudecate. Cel mai scump spațiu a fost adjudecat la suma de 700 mii lei, prețul inițial fiind de 100 mii lei. Acesta reprezintă un parter și subsol cu suprafața de 133,2m² din strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La final, suma totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 1,7 milioane lei.

Potrivit reprezentanților primăriei, prețul inițial pentru cele 17 încăperi expuse, cu suprafețe de la 8,3m², până la 295,6 m², pentru drept de locațiune pe o perioadă de cinci ani a fost de la 5 000 lei până la 350 000 lei.

Din spațiile solicitate, patru au fost adjudecate prin licitație, iar restul prin negocieri directe, deoarece a fost câte un singur ofertant.

Decizia de acordare prin concurs a dreptului de locațiune a încăperilor nelocuibile aflate în proprietatea autorității publice locale a municipiului Chișinău a fost luată în anul 2017, în scopul folosirii raționale a încăperilor enunțate și pentru acumularea de resurse suplimentare în bugetul local, pentru realizarea programelor social–economice și dezvoltarea infrastructurii gospodăriei municipale.

Amintim că licitațiile sunt organizate de Consiliul municipal Chișinău, în calitate de proprietar, prin intermediul persoanei juridice care posedă licență respectivă, selectată în bază de concurs.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.