Prins cu minciuna, premierul Dorin Recean, s-a dat în spectacol! Fermierii: Vociferează informații false

Într-un comunicat de presă emis astăzi, Asociația Forța Fermierilor a dezvăluit că Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a furnizat informații false cu privire la acordurile și sprijinul acordat fermierilor. Asociația regretă afirmațiile eronate ale șefului executivului.

Potrivit mesajului Asociației, Prim-ministrul Recean a declarat în cadrul emsiiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV că în luna august s-a convenit să se ofere o listă cu fermierii vulnerabili, iar această informație să fie folosită pentru acordarea de sprijin financiar. Cu toate acestea, Forța Fermierilor susține că niciodată nu a fost solicitată o astfel de listă în luna august sau în toamnă, iar cererea a fost făcută abia cu trei zile în urmă, în mod urgent, de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Asociația a anunțat că, în ciuda neînțelegerilor cu privire la valoarea juridică și atribuțiile comisiei create pe lângă Ministerul Agriculturii, va furniza azi dimineață o listă cu fermierii aflați în incapacitatea de plată față de mai mulți creditori. Situația de pre-insolvabilitate afectează aproximativ 15% din membrii asociației, iar acest număr este susceptibil să crească în săptămânile următoare.

În plus, Asociația Forța Fermierilor a contestat afirmația Prim-ministrului cu privire la repartizarea motorinei românești către fermieri. Aceasta susține că, deși solicitarea pentru ajutor frățesc a fost făcută către România în noiembrie 2022, motorina nu a ajuns încă la agricultori, iar momentul exact al distribuției rămâne necunoscut.

În concluzie, Asociația a exprimat regretul că Prim-ministrul Recean, în loc să aibă un dialog direct cu fermierii, a furnizat informații false care au indus în eroare opinia publică. Acest episod subliniază nevoia de transparență și comunicare deschisă între autorități și comunitatea agricolă în vederea soluționării corecte a problemelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #pierderi #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții