Problemele din China se adâncesc, iar răspunsul autorităţilor lasă pieţele neimpresionate

Banca Populară a Chinei a adoptat o decizie neașteptată cu privire la rata pentru creditele ipotecare, ceea ce a generat îngrijorări în rândul analiștilor cu privire la direcția pieței imobiliare a țării. Conform datelor oficiale și raportului Bloomberg, rata de bază pentru împrumuturile pe cinci ani a fost menținută la 4,2%, cu toate că majoritatea economiștilor anticipau o reducere cu 15 puncte de bază. Această decizie neașteptată a început să ridice semne de întrebare cu privire la evitarea unei prăbușiri a pieței imobiliare din China.

În urma acestei decizii, acțiunile din China și Hong Kong au înregistrat scăderi, iar indicele MSCI China a ajuns la cel mai scăzut nivel din iunie, înregistrând o scădere de până la 1,1%. De asemenea, yuanul a început să se deprecieze ușor față de dolar, în timp ce randamentul obligațiunilor chineze pe 10 ani a scăzut la 2,55%, cel mai redus nivel din 2020.

Această decizie a fost primită cu uimire și speculații în rândul experților economici și analiștilor. Zhang Zhiwei, economist șef la Pinpoint Asset Management Ltd., a afirmat că „decizia de a menține neschimbată dobânda pe 5 ani este derutantă. Nu este clar cum să interpretăm această decizie și reducerea de săptămâna trecută”.

În contextul dat, guvernul chinez a semnalat o urgență crescută în a sprijini creșterea economică, având în vedere scăderea apetitului pentru împrumuturi și presiunile deflaționiste. Datele economice slabe au determinat mai multe bănci să își revizuiască în scădere previziunile de creștere pentru anul în curs, iar investitorii sunt îngrijorați de posibilele riscuri de contagiune în cazul unei crize de lichiditate în sistemul bancar.

În timp ce ratele pentru credite sunt stabilite de către bănci, Banca Populară a Chinei are o influență semnificativă asupra deciziilor creditorilor. Decizia recentă și impactul său asupra piețelor financiare și imobiliare chineze vor continua să fie monitorizate cu atenție de către economiști, analiști și investitori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#probleme #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.