Profituri grase pentru băncile din Republica Moldova! Veniturile din dobânzi le-au adus cei mai mulți bani

La sfârșitul anului 2022 profitul în sistemul bancar a însumat 3,6 miliarde lei, majorându-se cu 58,6% (1,3 miliarde lei) comparativ cu finele anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de sporirea veniturilor din dobânzi cu 4,5 miliarde lei (88,5%), a veniturilor din diferențele de curs valutar – cu 547,6 milioane lei (46,7%) și a veniturilor din onorarii și comisioane – cu 480,1 milioane lei (19,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor (cheltuielile privind onorarii și comisioane, cheltuielile administrative, provizioanele, deprecierea activelor financiare și nefinanciare etc.) cu 2,9 miliarde lei (53,8%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 1,3 miliarde lei (103,3%).

Veniturile totale au constituit 14,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 5,6 miliarde lei (61,9%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 9,6 miliarde lei (66,2%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 4,9 miliarde lei (33,8%).

Concomitent, cheltuielile totale au constituit 10,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 4,2 miliarde lei (63,0%), dintre care cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,5 miliarde lei (23,2%), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 8,4 miliarde lei (76,8%).

Las fârșitul anului 2022, rentabilitatea activelor a constituit 2,9%, fiind în creștere cu 0,9 p.p. comparativ cu finele anului precedent, iar rentabilitatea capitalului a constituit 16,9 %, fiind în creștere cu 4,6 p.p. comparativ cu finele anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.