Profituri grase pentru băncile din Republica Moldova! Veniturile din dobânzi le-au adus cei mai mulți bani

La sfârșitul anului 2022 profitul în sistemul bancar a însumat 3,6 miliarde lei, majorându-se cu 58,6% (1,3 miliarde lei) comparativ cu finele anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de sporirea veniturilor din dobânzi cu 4,5 miliarde lei (88,5%), a veniturilor din diferențele de curs valutar – cu 547,6 milioane lei (46,7%) și a veniturilor din onorarii și comisioane – cu 480,1 milioane lei (19,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor (cheltuielile privind onorarii și comisioane, cheltuielile administrative, provizioanele, deprecierea activelor financiare și nefinanciare etc.) cu 2,9 miliarde lei (53,8%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 1,3 miliarde lei (103,3%).

Veniturile totale au constituit 14,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 5,6 miliarde lei (61,9%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 9,6 miliarde lei (66,2%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 4,9 miliarde lei (33,8%).

Concomitent, cheltuielile totale au constituit 10,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 4,2 miliarde lei (63,0%), dintre care cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,5 miliarde lei (23,2%), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 8,4 miliarde lei (76,8%).

Las fârșitul anului 2022, rentabilitatea activelor a constituit 2,9%, fiind în creștere cu 0,9 p.p. comparativ cu finele anului precedent, iar rentabilitatea capitalului a constituit 16,9 %, fiind în creștere cu 4,6 p.p. comparativ cu finele anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați grav de calamitățile naturale din anii 2024–2025. Inițiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Legislativului și are drept scop prevenirea falimentului în lanț în sectorul agricol.

Potrivit documentului, măsura se aplică fermierilor eligibili ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 40%, condiție care va sta la baza acordării protecției. Pe durata moratoriului, executarea silită este suspendată, iar calcularea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor este înghețată, pentru a reduce presiunea financiară asupra agricultorilor.

Proiectul de lege mai prevede protecția bunurilor agricole esențiale, inclusiv terenurile agricole, semințele, îngrășămintele, furajele și alte inputuri necesare producției. Acestea vor putea fi utilizate în continuare pentru desfășurarea activității agricole, chiar și în cazul în care au fost anterior puse sub sechestru.

În același timp, fermierii vor avea dreptul de a valorifica producția agricolă, iar veniturile obținute vor fi direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor, oferindu-le posibilitatea de a-și relansa activitatea și de a-și onora obligațiile financiare.

Un element important al inițiativei este extinderea protecției asupra fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești care răspund solidar pentru obligațiile fermierului, măsură menită să prevină pierderea bunurilor familiale în urma executărilor silite.

Totodată, proiectul stabilește excepții clare: moratoriul nu se aplică obligațiilor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii, precum și creanțelor rezultate din infracțiuni.