Profituri grase pentru băncile din Republica Moldova! Veniturile din dobânzi le-au adus cei mai mulți bani

La sfârșitul anului 2022 profitul în sistemul bancar a însumat 3,6 miliarde lei, majorându-se cu 58,6% (1,3 miliarde lei) comparativ cu finele anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de sporirea veniturilor din dobânzi cu 4,5 miliarde lei (88,5%), a veniturilor din diferențele de curs valutar – cu 547,6 milioane lei (46,7%) și a veniturilor din onorarii și comisioane – cu 480,1 milioane lei (19,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor (cheltuielile privind onorarii și comisioane, cheltuielile administrative, provizioanele, deprecierea activelor financiare și nefinanciare etc.) cu 2,9 miliarde lei (53,8%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 1,3 miliarde lei (103,3%).

Veniturile totale au constituit 14,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 5,6 miliarde lei (61,9%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 9,6 miliarde lei (66,2%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 4,9 miliarde lei (33,8%).

Concomitent, cheltuielile totale au constituit 10,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 4,2 miliarde lei (63,0%), dintre care cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,5 miliarde lei (23,2%), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 8,4 miliarde lei (76,8%).

Las fârșitul anului 2022, rentabilitatea activelor a constituit 2,9%, fiind în creștere cu 0,9 p.p. comparativ cu finele anului precedent, iar rentabilitatea capitalului a constituit 16,9 %, fiind în creștere cu 4,6 p.p. comparativ cu finele anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.