Profituri grase pentru băncile din Republica Moldova! Veniturile din dobânzi le-au adus cei mai mulți bani

La sfârșitul anului 2022 profitul în sistemul bancar a însumat 3,6 miliarde lei, majorându-se cu 58,6% (1,3 miliarde lei) comparativ cu finele anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de sporirea veniturilor din dobânzi cu 4,5 miliarde lei (88,5%), a veniturilor din diferențele de curs valutar – cu 547,6 milioane lei (46,7%) și a veniturilor din onorarii și comisioane – cu 480,1 milioane lei (19,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor (cheltuielile privind onorarii și comisioane, cheltuielile administrative, provizioanele, deprecierea activelor financiare și nefinanciare etc.) cu 2,9 miliarde lei (53,8%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 1,3 miliarde lei (103,3%).

Veniturile totale au constituit 14,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 5,6 miliarde lei (61,9%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 9,6 miliarde lei (66,2%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 4,9 miliarde lei (33,8%).

Concomitent, cheltuielile totale au constituit 10,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 4,2 miliarde lei (63,0%), dintre care cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,5 miliarde lei (23,2%), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 8,4 miliarde lei (76,8%).

Las fârșitul anului 2022, rentabilitatea activelor a constituit 2,9%, fiind în creștere cu 0,9 p.p. comparativ cu finele anului precedent, iar rentabilitatea capitalului a constituit 16,9 %, fiind în creștere cu 4,6 p.p. comparativ cu finele anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră