Profituri grase pentru băncile din Republica Moldova! Veniturile din dobânzi le-au adus cei mai mulți bani

La sfârșitul anului 2022 profitul în sistemul bancar a însumat 3,6 miliarde lei, majorându-se cu 58,6% (1,3 miliarde lei) comparativ cu finele anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea profitului a fost determinată de sporirea veniturilor din dobânzi cu 4,5 miliarde lei (88,5%), a veniturilor din diferențele de curs valutar – cu 547,6 milioane lei (46,7%) și a veniturilor din onorarii și comisioane – cu 480,1 milioane lei (19,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor (cheltuielile privind onorarii și comisioane, cheltuielile administrative, provizioanele, deprecierea activelor financiare și nefinanciare etc.) cu 2,9 miliarde lei (53,8%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 1,3 miliarde lei (103,3%).

Veniturile totale au constituit 14,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 5,6 miliarde lei (61,9%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 9,6 miliarde lei (66,2%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 4,9 miliarde lei (33,8%).

Concomitent, cheltuielile totale au constituit 10,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 4,2 miliarde lei (63,0%), dintre care cheltuielile cu dobânzile au constituit 2,5 miliarde lei (23,2%), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 8,4 miliarde lei (76,8%).

Las fârșitul anului 2022, rentabilitatea activelor a constituit 2,9%, fiind în creștere cu 0,9 p.p. comparativ cu finele anului precedent, iar rentabilitatea capitalului a constituit 16,9 %, fiind în creștere cu 4,6 p.p. comparativ cu finele anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Regulile de import pe piața zahărului ar putea fi din nou modificate. Guvernul propune excluderea intermediarilor din schema de import la cote tarifare preferențiale și acordarea dreptului de import doar procesatorilor din industria alimentară care aduc și folosesc zahărul în nume propriu.

Potrivit notei informative la proiect, modificările sunt necesare din cauza „riscului unui eventual abuz din partea intermediarilor care importă în numele procesatorilor”, situație care „va afecta competitivitatea procesatorilor mici și micro și capacitatea acestora de a importa zahăr în cantități mici pe parcursul anului”.

Documentul mai avertizează că menținerea actualelor reguli va avea impact asupra prețului final al produselor alimentare autohtone din cauza prețului mai mare la zahărul importat care ar putea fi stabilit de către intermediari, prin aplicarea unei marje comerciale de profit.

”Au fost evidențiate provocările vizavi de asigurarea trasabilității importurilor efectuate de către intermediari, utilizarea de facto a mărfii importate și riscul creșterii nejustificate a prețurilor la zahăr și, respectiv, la produsele finite”, se menționează în nota informativă.

Potrivit proiectului de hotărâre elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, accesul la contingentul preferențial va fi condiționat de prezentarea unei declarații pe propria răspundere privind utilizarea zahărului în procesul de producere și a unui raport de expertiză eliberat de Camera de Comerț și Industrie.

Modificările vizează Hotărârea de Guvern din octombrie curent, care a stabilit modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Prin acea decizie, procesatorii industriali: producători de bomboane, gemuri, produse de patiserie sau înghețată, precum și operatorii economici înregistrați în Republica Moldova care importă zahăr în numele operatorului economic din industria prelucrătoare au primit dreptul de a importa zahăr din Uniunea Europeană la cote tarifare reduse, în limita a 3 000 de tone dintr-un contingent total de 5 500 de tone.

Noile modificări ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, după finalizarea procedurilor de avizare și consultare publică.