Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

17 Feb. 2022, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2022, 13:23 // Actual //  bani.md

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

19 Nov. 2026, 15:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 15:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Industria mobilei din Republica Moldova înregistrează o evoluție paradoxală: vânzările aproape s-au dublat față de 2019, numărul angajaților a crescut, însă exporturile sunt în scădere de mai mulți ani consecutiv. În același timp, România, unul dintre cei mai mari producători de mobilă din regiune, continuă să exporte anual produse de aproape 2,5 miliarde de euro, dar companiile se confruntă cu o reducere a marjelor de profit, arată o analiză realizată de Europolis.

Potrivit calculelor prezentate de Europolis, între 2019 și 2025 numărul salariaților din industria mobilei a scăzut cu 18% în România, în timp ce în Republica Moldova a crescut cu 6%. Evoluțiile arată două modele diferite de dezvoltare, dar și probleme structurale care afectează competitivitatea producătorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

România rămâne o putere europeană în producția de mobilier, cu întreprinderi integrate în lanțurile internaționale de aprovizionare, inclusiv în rețelele gigantului suedez IKEA. Cu toate acestea, creșterea vânzărilor nu s-a tradus automat în profituri mai mari.

Un exemplu este compania Aramis Invest din Baia Mare, care reprezintă aproximativ 15% din industria românească a mobilei. Deși producătorul și-a extins semnificativ activitatea, profitabilitatea acestuia a scăzut, semn al presiunilor tot mai mari asupra costurilor și marjelor comerciale.

În Republica Moldova, industria a cunoscut o consolidare accelerată în jurul câtorva producători. Companiile Ambianța și Numina s-au extins și au ajuns să controleze împreună peste o treime din piața locală, în timp ce o parte dintre producătorii tradiționali pierd teren.

Cu toate acestea, creșterea producției și a vânzărilor interne nu este însoțită de o extindere similară pe piețele externe. Exporturile de mobilier moldovenesc au scăzut pe parcursul mai multor ani consecutivi, iar peste jumătate din livrările externe sunt direcționate către România.

Această concentrare reprezintă o vulnerabilitate pentru producătorii autohtoni, întrucât evoluția industriei depinde în mare măsură de o singură piață de desfacere.

O altă problemă structurală este dependența de importurile de materii prime și componente utilizate la fabricarea mobilei. În aceste condiții, producătorii moldoveni întâmpină dificultăți în concurența cu marile companii europene, care beneficiază de volume mai mari de producție și de economii de scară.

Analiza Europolis atrage atenția că majorarea volumelor de producție nu garantează și creșterea competitivității. O posibilă soluție ar fi orientarea companiilor către proiecte cu valoare adăugată mai mare, în locul concentrării exclusive asupra fabricării și comercializării pieselor individuale de mobilier.

Un segment cu potențial îl reprezintă amenajarea completă a hotelurilor, clădirilor de birouri și spațiilor comerciale din Europa.

De exemplu, un hotel cu 100 de camere nu are nevoie doar de paturi, dulapuri sau noptiere, ci de un furnizor capabil să proiecteze, să producă, să livreze și să monteze întregul mobilier, respectând termenele și cerințele beneficiarului.

În acest domeniu, producătorii din Republica Moldova și România ar putea dezvolta parteneriate comerciale care să combine avantajele celor două piețe. Companiile românești dispun de acces la clienți mari și rețele internaționale, în timp ce producătorii moldoveni au capacități de producție, branduri proprii și experiență industrială.

Potrivit analizei, asemenea colaborări nu ar necesita neapărat construirea unor fabrici noi sau crearea unor structuri instituționale suplimentare. Primele proiecte ar putea fi realizate prin cooperarea directă dintre câteva companii, în baza unor contracte comerciale concrete.

Miza economică ar fi creșterea valorii adăugate obținute din fiecare proiect, prin integrarea serviciilor de design, producție, logistică și montaj.