Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile preferențiale de zahăr din statele cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb ce permit în prezent intrarea mărfii fără taxe vamale și fără limite cantitative, precum Serbia, Belarus și Federația Rusă, ar putea fi limitate la 3 000 de tone pe an. Măsura este prevăzută în proiectul Regulamentului cu privire la mecanismul de administrare a importului preferențial de zahăr, lansat pentru consultări publice și are scopul de a proteja piața internă și producătorii locali de importurile masive la prețuri mai mici decât costurile de producție din Republica Moldova.

Potrivit proiectului, după epuizarea contingentului anual, importurile vor putea continua, însă vor fi taxate conform regimului vamal general. Cantitățile vor fi repartizate de Serviciul Vamal după principiul „primul venit – primul servit”, iar în cazul în care va apărea un deficit de zahăr pe piață, Guvernul va putea majora contingentul.

Autorii proiectului motivează intervenția prin creșterea puternică a importurilor în ultimii doi ani. Dacă în perioada 2019–2023 Republica Moldova importa anual între 5 600 și 14 200 de tone de zahăr, în 2024 volumul a urcat la aproximativ 35 000 de tone, de peste șase ori mai mult decât în 2023, iar nivelul s-a menținut și în 2025. Serbia a devenit principalul furnizor, cu 42–43% din totalul importurilor.

În nota informativă se arată că zahărul importat din Serbia a ajuns în Republica Moldova la 12,43–14,04 lei/kg, în timp ce costul de producție al zahărului autohton este estimat între 17,08 și 19,30 lei/kg. Potrivit calculelor autorităților, această diferență a provocat pierderi de aproximativ 301,5 milioane de lei producătorilor locali în perioada 2024–2025.

Sectorul zahărului din Republica Moldova include aproximativ 80 de cultivatori de sfeclă de zahăr, două fabrici de procesare și circa 3 500 de locuri de muncă. Țara produce aproximativ 100 000 de tone de zahăr anual, în timp ce consumul intern este estimat la 65.000–70.000 de tone, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, producția locală poate acoperi necesarul pieței. La începutul anului 2026, stocurile de zahăr erau estimate la 90 000 de tone, suficiente pentru aproximativ 16,6 luni de consum, motiv pentru care autorii susțin că măsura urmărește gestionarea pieței și prevenirea dezechilibrelor, nu acoperirea unui deficit de produs.

Autorii subliniază că proiectul nu modifică contingentele preferențiale existente pentru importurile din Uniunea Europeană și nici cota de 3 000 de tone destinată procesatorilor industriali, introdusă la sfârșitul anului 2025.