Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea prețului la gazele naturale ar putea declanșa un efect în lanț asupra tarifelor energetice din Republica Moldova, cu posibile scumpiri atât la energia termică, cât și, ulterior, la energia electrică. Declarația a fost făcută de directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran.

Potrivit acestuia, creșterea prețului gazelor naturale se reflectă direct în costurile de producție ale centralelor de termoficare, inclusiv Termoelectrica și CET-Nord. Întreprinderile urmează să prezinte ANRE solicitări privind ajustarea tarifelor, iar regulatorul va analiza în ce măsură noile costuri se vor regăsi în facturile consumatorilor.

„Este clar că va crește pentru că prețul gazului a crescut. Dar deja o să vedem la cât o creștem și dacă această creștere în ponderea totală (…) va influența costul final”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a explicat că efectul nu se oprește însă la energia termică. Centralele de termoficare produc concomitent și energie electrică, care ajunge ulterior în coșul de achiziție al Energocom. În condițiile în care costul de producție al Termoelectrica și CET-Nord crește, energia electrică livrată de acestea ar putea deveni, la rândul său, mai scumpă.

Astfel, majorarea prețului gazelor naturale ar putea influența indirect și tarifele finale la energia electrică, în funcție de ponderea energiei produse de centralele de termoficare în structura totală a achizițiilor.

„După majorarea tarifului la gaz, este foarte probabil să urmeze majorarea tarifului la energie electrică. Gazele naturale sunt sursa de pornire”, a declarat Alexei Taran.

ANRE urmează să examineze solicitările operatorilor din sectorul termoenergetic și să stabilească nivelul eventualelor ajustări, în funcție de costurile justificate prezentate de întreprinderi.

Declarațiile vin în contextul în care Energocom a solicitat ANRE ajustarea prețului reglementat la gazele naturale, urmare a creșterii costurilor de procurare pe piața europeană.