Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.