Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

17 Feb. 2022, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2022, 13:23 // Actual //  bani.md

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.