Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul traversării Canalului Panama a atins niveluri record, în condițiile în care seceta provocată de intensificarea fenomenului El Niño și perturbarea rutelor maritime din Orientul Mijlociu pun o presiune tot mai mare asupra uneia dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii. Pentru obținerea cu prioritate a unui interval de tranzit, unele nave au ajuns să plătească până la 3,78 milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Licitațiile zilnice pentru rezervarea unui interval de tranzit prin ecluzele utilizate în mod obișnuit au ajuns în august la un preț mediu de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Suma este de peste 16 ori mai mare decât media înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Presiunea asupra canalului vine din două direcții. Pe de o parte, nivelul apei continuă să scadă pe fondul fenomenului El Niño. Pe de altă parte, perturbările transportului maritim prin Orientul Mijlociu au modificat fluxurile comerciale și au crescut cererea pentru rutele care traversează Panama.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a determinat cumpărătorii asiatici să-și majoreze achizițiile de țiței și produse petroliere de pe coasta americană a Golfului Mexic. O parte dintre aceste transporturi utilizează Canalul Panama pentru a ajunge mai rapid în Asia, ceea ce a amplificat competiția pentru intervalele disponibile.

Situația este și mai tensionată în cazul ecluzelor Neopanamax, destinate navelor de dimensiuni mai mari. În ultimele săptămâni, prețul mediu obținut la licitații pentru utilizarea acestora a urcat la aproximativ 2,5 milioane de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Începând cu 28 iulie, unele licitații individuale au ajuns la valori spectaculoase: până la 3,78 milioane de dolari pentru ecluzele Neopanamax și 2,63 milioane de dolari pentru cele Panamax.

Sumele reprezintă însă prețurile plătite la licitațiile pentru intervalele de tranzit și nu tariful standard perceput tuturor navelor. Marii operatori care folosesc frecvent Canalul Panama își rezervă, de regulă, trecerea din timp, la tarife fixe și considerabil mai mici. Până la 30% din traficul canalului poate însă concura pentru intervalele scoase zilnic la licitație.

Problema fundamentală rămâne nivelul apei. Autoritatea Canalului Panama a introdus în iulie noi restricții privind pescajul navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt obligate să transporte mai puțină marfă pentru a putea traversa canalul în siguranță.

Trei restricții anunțate pentru ecluzele Panamax urmează să reducă pescajul maxim admis de la nivelul obișnuit de aproximativ 15,2 metri la circa 14,5 metri până la 3 septembrie.

Reducerea capacității de încărcare majorează costurile operatorilor, iar acestea riscă să fie transferate mai departe către clienți și, în cele din urmă, să se reflecte în prețurile mărfurilor transportate.

„Problema este că nivelul apei scade constant, deși în mod normal acest lucru nu ar trebui să se întâmple în perioada mai-decembrie”, a declarat Ross Griffith, responsabil pentru stabilirea prețurilor transportului de mărfuri în Americi în cadrul Argus.

Presiunea este deja vizibilă la intrările în canal. La 3 august, 113 nave așteptau să traverseze Canalul Panama, comparativ cu numai 40 de nave la 2 ianuarie. Astfel, în aproximativ șapte luni, numărul navelor aflate în așteptare aproape s-a triplat.

Nivelul lacului artificial Gatun, principala sursă de apă pentru funcționarea canalului, se situează sub media perioadei 1965–2022 și este prognozat să scadă în continuare.

Deși nivelul apei rămâne momentan peste cel înregistrat în 2023, unul dintre cei mai secetoși ani pentru Canalul Panama, specialiștii avertizează că ritmul actual al scăderii este mai pronunțat și apare înainte de debutul sezonului secetos din decembrie.

„Am putea ajunge într-o situație chiar mai gravă decât cea din 2023”, avertizează Griffith.

Autoritatea Canalului Panama susține că sumele de peste un milion de dolari achitate recent de unele nave la licitații au fost determinate de necesități comerciale specifice. Instituția subliniază că prețurile record reprezintă „fluctuații temporare ale pieței” și nu tarife stabilite de administrația canalului.

#panama #nave #traversare