Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește măsuri mai dure împotriva închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare și de a face locuințele mai accesibile. Platforme precum Airbnb și Booking ar putea fi vizate de noi restricții, iar autoritățile locale ar urma să primească mai multe instrumente pentru a limita acest tip de închiriere.

O lege în acest sens, denumită Legea privind locuințele accesibile, urmează să fie aprobată miercuri de Comisia Europeană. Inițiativa va permite identificarea zonelor care se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor beneficia de sprijin juridic pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul de locuințe.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, susține că închirierile pe termen scurt nu reprezintă cauza principală a crizei locuințelor din Europa, însă contribuie la agravarea situației în anumite regiuni, în special în marile orașe și în destinațiile turistice.

La nivelul Uniunii Europene, închirierile pe termen scurt înregistrate oficial reprezintă aproximativ 1,2% din totalul locuințelor. În destinațiile turistice populare, însă, ponderea poate ajunge la 20% din fondul locativ.

Datele companiei de consultanță AirDNA arată că în 2025 existau aproximativ 60 000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. În centrul orașului Porto, aceste locuințe reprezentau aproape 40% din fondul locativ disponibil, iar în unele cartiere din Madrid ponderea ajungea până la 56% din locuințele oferite pentru închiriere pe termen lung.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a afirmat comisarul european.

Mai multe orașe europene au introdus deja restricții pentru închirierile pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat aproximativ 10 000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, limite pentru chiriile turistice sau restricții privind apariția unor noi locuințe în regim de închiriere pe termen scurt.

Unele dintre aceste măsuri au ajuns însă în instanță. La Florența, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au contestat restricțiile impuse de autorități.

#restricții la chirie #Booking #Airbnb #UE