Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială rezistă mai bine decât se anticipa, însă rezervele strategice de petrol se reduc, iar guvernele au tot mai puțini bani disponibili pentru a proteja populația și companiile de noi șocuri. Fondul Monetar Internațional avertizează că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea pune din nou presiune asupra prețurilor și activității economice, potrivit The Guardian.

FMI a revizuit în creștere prognoza pentru economia globală în 2026, de la 3% la 3,1%. Îmbunătățirea este însă modestă și nu înlătură vulnerabilitățile legate de aprovizionarea cu energie, inflație și instabilitatea piețelor financiare.

Până acum, efectele conflictului au fost atenuate inclusiv prin utilizarea rezervelor strategice de petrol și prin măsuri guvernamentale pentru limitarea impactului scumpirilor. Aceste intervenții au consumat însă o parte din resursele care ar putea fi necesare într-o nouă criză.

Dacă aprovizionarea cu petrol va fi perturbată din nou, energia s-ar putea scumpi, cu efecte asupra transporturilor, producției industriale și cheltuielilor gospodăriilor. Statele cu datorii publice mari și bugete tensionate ar avea mai puține posibilități de a finanța noi programe de sprijin.

Inflația rămâne o altă problemă. FMI estimează o rată globală de 4,7% în 2026 și o reducere la 4,1% în 2027. Eventualele scumpiri ale energiei ar putea îngreuna această evoluție și ar complica deciziile băncilor centrale privind combaterea inflației și susținerea economiei.

Instituția atrage atenția și asupra riscurilor asociate investițiilor în inteligența artificială. O diminuare bruscă a încrederii investitorilor în perspectivele acestui sector ar putea duce la scăderi puternice ale valorii companiilor și la turbulențe pe burse.

Potrivit evaluării prezentate, evoluția economiei mondiale va depinde în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu, de stabilitatea livrărilor de energie și de reacția piețelor financiare la noi șocuri.

#criza energetica #FMI