Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Radu Georgescu critică noua taxă de 25 de lei introdusă de Guvernul României pentru bunurile achiziționate de pe platformele Temu și Shein, și califică măsura drept una ruptă de realitatea economică și fiscală.

Într-o analiză publicată după ce a fost contactat de mai mulți jurnaliști, Georgescu afirmă că taxa, aplicată de la 1 ianuarie, este practic imposibil de colectat. Motivul principal ține de circuitul logistic al mărfurilor: produsele Temu și Shein ajung mai întâi pe aeroporturi din Ungaria, unde sunt vămuite la intrarea în Uniunea Europeană. Ulterior, acestea sunt transportate în România sub forma unor livrări intracomunitare.

„Transporturile dintre Ungaria și România sunt livrări intracomunitare, exact ca orice schimb de bunuri între două state UE. Nu mai vorbim de importuri”, explică economistul.

Potrivit acestuia, Guvernul a transferat responsabilitatea colectării taxei către firmele de curierat, însă acestea nu au nici pârghii legale, nici mecanisme contabile pentru a încasa cei 25 de lei. Bunurile sosesc „la grămadă”, ca livrări intracomunitare, fără posibilitatea de a fi tratate individual ca importuri supuse taxării.

Georgescu ridică și o problemă de competență în aparatul guvernamental, întrebând retoric dacă există „vreun contabil” care să cunoască diferența dintre un import și o livrare intracomunitară sau dacă cineva a completat vreodată o Declarație Vamală de Import (DVI).
„Temu și Shein nu vor plăti nimic. Iar curierii nu au de unde să ia acești bani. Contabilii zâmbesc când văd astfel de măsuri, pentru că nu au nicio legătură cu realitatea economică”, concluzionează economistul.

#temu #shein #aliexpress