Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.