Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău a înregistrat în această vară un trafic de aproape 2,4 milioane de pasageri, un nou record absolut care, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, arată cum s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al moldovenilor.

Economistul susține că transportul aerian a devenit pentru o parte tot mai mare a populației o formă obișnuită de deplasare, în condițiile în care un volum comparabil de pasageri era deservit în trecut pe parcursul unui an întreg.

Ioniță compară actualul nivel al traficului inclusiv cu perioada sovietică. Potrivit lui, în cele trei luni de vară prin Aeroportul Chișinău trec acum de aproape opt ori mai mulți pasageri decât în vara record din 1989.

„Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației”, afirmă economistul.

Un factor care contribuie la creșterea traficului este războiul din Ucraina și închiderea spațiului aerian ucrainean, ceea ce determină o parte dintre cetățenii ucraineni să utilizeze aeroportul din Chișinău. Ioniță subliniază însă că recordurile actuale nu pot fi explicate doar prin acest fenomen, întrucât tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte.

Unul dintre principalii factori structurali este dezvoltarea turismului extern. Potrivit estimărilor economistului, la fiecare turist care pleacă în vacanță prin intermediul unei agenții de turism, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletele de avion și rezervând cazarea prin platforme online.

Această categorie de călători alimentează puternic traficul aeroportuar, în condițiile în care avionul a devenit principala opțiune pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania.

Ioniță consideră că fenomenul reflectă și o schimbare a capacității financiare a populației.

„Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux”, notează economistul.

Un alt factor important este liberalizarea pieței transportului aerian. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au dus la apariția mai multor destinații, frecvențe mai mari și prețuri mai competitive.

Potrivit lui Ioniță, aceasta este una dintre cele mai clare demonstrații ale efectelor concurenței: oferta crește, prețurile devin mai accesibile, iar consumul se majorează.

Economistul atrage atenția că un număr mai mare de pasageri nu înseamnă neapărat și un număr proporțional mai mare de persoane distincte care călătoresc. Aceeași persoană poate zbura de mai multe ori într-un an, iar fiecare călătorie generează cel puțin o plecare și o revenire.

Cert este însă, spune el, că intensitatea mobilității populației a crescut foarte mult, iar avionul ocupă astăzi un rol incomparabil mai important decât în urmă cu 10–20 de ani.

După prăbușirea traficului din perioada pandemiei, transportul aerian și-a revenit rapid. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea un rezultat excepțional, în 2025 traficul a trecut de șase milioane, iar pentru 2026 Ioniță estimează că Aeroportul Chișinău va depăși foarte probabil pragul de șapte milioane de pasageri.

Această creștere scoate însă tot mai clar la iveală limitele infrastructurii aeroportuare.

„Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa”, afirmă economistul.

În opinia sa, problema principală pentru următorii ani nu mai este atragerea pasagerilor, ci adaptarea aeroportului la traficul care deja există. Terminalul, punctele de control, spațiile de așteptare, parcările și accesul rutier trebuie dimensionate pentru un trafic anual de peste șapte milioane de pasageri.

„În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt mai mult decât un record statistic și reflectă schimbarea modului în care moldovenii călătoresc, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene și creșterea concurenței dintre companii.

#Aeroport #trafic #bani