Promisiuni la transporturi! Jumătate de miliard de dolari pentru drumuri și autostradă până la Chișinău

Ministrul Transporturilor, Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va beneficia de o finanțare de aproape jumătate de miliard de dolari pentru reabilitarea drumurilor.

Săptămâna viitoare vom face publică o hartă interactivă cu toate drumurile care sunt în construcție ca să oferim transparență. Urmează să fie construit podul de la Ungheni care va fi acea partea a autostrăzii care va unui Republica Moldova cu România. Noi vom finanța studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru construcția autostrăzii până la Chișinău”, a explicat Spînu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova are un acord cu BERD și BEI care vor acorda 300 mil USD, dar și un acord cu Banca Mondială care va aloca 127 mil. USD.

Totodată, Spînu a precizat că până în luna iunie va fi dat în exploatare traseul până la Ungheni dar și drumul de ocolire a localității Bahmut.

În decembrie anul trecut, Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.

Proiectul Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi BEI are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanţare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Totodată, contractul de finanţare presupune şi o alocare în formă de grant a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastem Partnership Investment in Connectivity (EPIC)”.

În cadrul proiectului „Moldova drumuri IV” este prevăzută executarea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

Drumul M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălţi – Chişinău –Tiraspol – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălţi, cu o lungime de 133 km (reabilitare), cost estimativ 129 mil. euro;

Drumul M2, centura oraşului Chişinău, pe sectoarele 2 şi 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulaţie şi intersecţii denivelate), cost estimativ 52 mil. euro;

Drumul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontieră cu România, sectorul de ocolire a oraşului Cimişlia, km 0+000 – km 7+200 (construcţie nouă) cost estimativ 9 mil. euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea şi continuarea Programelor cu finanţare externă proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

Drumul M5, sector Bălti – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);

Construcţia sectorului lipsa între drumul naţional R1 şi M5 (completarea reţelei de drumuri naţionale incluse în reţeaua Trans Europeană de Transport);

Drumul M5, sector Rădeni – Chişinău;

Drumul M5, sector Budeşti – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);

Drumul M2, sector Chişinău – Budeşti (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chişinău);

Drumul M2, ocolire oraşului Chişinău sectoarele 5 şi 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);

Construcţia Autostrăzii Ungheni – Chişinău – Odesa;

Drumul M1, sector Leuşeni – Chişinău;

Drumul M1, sector Chişinău – Dubăsari.

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.