Promovarea exagerată a corupției fugărește investitorii din Republica Moldova

Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, atrage atenția asupra efectelor nocive ale promovării exagerate a nivelului de corupție din cadrul sistemului judiciar sau procuraturii în spațiul public. Potrivit acestuia, astfel de mesaje nu numai că subminează încrederea în instituțiile statului, dar pot și speria potențialii investitori, având un impact negativ asupra economiei țării.

„Unii politicieni își taie creanga de sub picioare atunci când transmit astfel de mesaje, pentru că sperie potențialii investitori”, a subliniat Iachimovschi, amintind că o astfel de abordare poate descuraja investițiile străine și poate afecta dezvoltarea economică a țării.

Acest avertisment vine în contextul unei preocupări crescute privind transparența și integritatea în sistemul judiciar și procuratură. În ciuda eforturilor depuse pentru combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar, promovarea exagerată a corupției poate submina aceste eforturi și poate afecta negativ imaginea Moldovei pe plan internațional.

În concluzie, Iachimovschi îndeamnă, în podcastul Ziarului de Gardă, la o abordare echilibrată și responsabilă în promovarea mesajelor referitoare la corupție, astfel încât să se evite efectele negative asupra investițiilor și dezvoltării economice a țării.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că în 2023 volumul investițiilor străine directe se cifra la 5,5 miliarde de lei, cu 12% mai mult față de anul 2022.

Analizând distribuția geografică a investițiilor directe în capitaluri proprii, se constată că investitorii din Uniunea Europeană au reprezentat cea mai mare parte, respectiv 86,3% din totalul investițiilor la sfârșitul anului 2023, în creștere cu 19,7% față de sfârșitul anului 2022. Investitorii din CSI au contribuit cu 24,19 milioane de dolari, în timp ce alte țări au adus 475,19 milioane de dolari în investiții.

În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, cel mai mare volum de investiții directe a fost înregistrat în următoarele domenii: activități financiare și asigurări cu 35,2% din totalul investițiilor, urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor cu 25,8%, și industria prelucrătoare cu 18,6%. Alte sectoare care au atras investiții semnificative includ informațiile și comunicațiile, transportul și depozitarea, precum și energia electrică și termică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #investitori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.