Promovarea exagerată a corupției fugărește investitorii din Republica Moldova

Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, atrage atenția asupra efectelor nocive ale promovării exagerate a nivelului de corupție din cadrul sistemului judiciar sau procuraturii în spațiul public. Potrivit acestuia, astfel de mesaje nu numai că subminează încrederea în instituțiile statului, dar pot și speria potențialii investitori, având un impact negativ asupra economiei țării.

„Unii politicieni își taie creanga de sub picioare atunci când transmit astfel de mesaje, pentru că sperie potențialii investitori”, a subliniat Iachimovschi, amintind că o astfel de abordare poate descuraja investițiile străine și poate afecta dezvoltarea economică a țării.

Acest avertisment vine în contextul unei preocupări crescute privind transparența și integritatea în sistemul judiciar și procuratură. În ciuda eforturilor depuse pentru combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar, promovarea exagerată a corupției poate submina aceste eforturi și poate afecta negativ imaginea Moldovei pe plan internațional.

În concluzie, Iachimovschi îndeamnă, în podcastul Ziarului de Gardă, la o abordare echilibrată și responsabilă în promovarea mesajelor referitoare la corupție, astfel încât să se evite efectele negative asupra investițiilor și dezvoltării economice a țării.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că în 2023 volumul investițiilor străine directe se cifra la 5,5 miliarde de lei, cu 12% mai mult față de anul 2022.

Analizând distribuția geografică a investițiilor directe în capitaluri proprii, se constată că investitorii din Uniunea Europeană au reprezentat cea mai mare parte, respectiv 86,3% din totalul investițiilor la sfârșitul anului 2023, în creștere cu 19,7% față de sfârșitul anului 2022. Investitorii din CSI au contribuit cu 24,19 milioane de dolari, în timp ce alte țări au adus 475,19 milioane de dolari în investiții.

În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, cel mai mare volum de investiții directe a fost înregistrat în următoarele domenii: activități financiare și asigurări cu 35,2% din totalul investițiilor, urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor cu 25,8%, și industria prelucrătoare cu 18,6%. Alte sectoare care au atras investiții semnificative includ informațiile și comunicațiile, transportul și depozitarea, precum și energia electrică și termică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #investitori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.