Proprietarii de sere din Ţările de Jos reduc producţia de legume şi flori. Nu vor putea face față crizei energetice

Proprietarii de sere din Ţările de Jos au început să reducă producţia de legume şi flori şi aproape o zecime dintre ei se aşteaptă să fie forţaţi să-şi declare insolvenţa în curând din cauza agravării crizei energetice în Europa, arată un sondaj efectuat de organizaţie reprezentativă din sector, transmite Bloomberg.

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri. Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au mai scăzut în ultimele luni, comparativ cu vârfurile atinse imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ele sunt în continuare mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului şi noi perturbări în aprovizionare ar putea alimenta o nouă creştere a inflaţiei produselor alimentare.

Cultivatorii de legume din Ţările de Jos sunt doar unul din sectoarele cheie din Europa care este forţat să îşi reducă producţia. Producţiile de îngrăşăminte şi ulei vegetal ale regiunii au fost şi ele afectate, în timp ce firmele din sectorul metalelor au închis unele facilităţi sau au redus producţia ca urmare a creşterii costurilor.

#sere #tarile de jos #flori #legume #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8.000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivit acestuia, decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8.000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7.800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul final al salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, nivel valabil de la 1 ianuarie 2026.