Proprietarii de sere din Ţările de Jos reduc producţia de legume şi flori. Nu vor putea face față crizei energetice

Proprietarii de sere din Ţările de Jos au început să reducă producţia de legume şi flori şi aproape o zecime dintre ei se aşteaptă să fie forţaţi să-şi declare insolvenţa în curând din cauza agravării crizei energetice în Europa, arată un sondaj efectuat de organizaţie reprezentativă din sector, transmite Bloomberg.

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri. Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au mai scăzut în ultimele luni, comparativ cu vârfurile atinse imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ele sunt în continuare mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului şi noi perturbări în aprovizionare ar putea alimenta o nouă creştere a inflaţiei produselor alimentare.

Cultivatorii de legume din Ţările de Jos sunt doar unul din sectoarele cheie din Europa care este forţat să îşi reducă producţia. Producţiile de îngrăşăminte şi ulei vegetal ale regiunii au fost şi ele afectate, în timp ce firmele din sectorul metalelor au închis unele facilităţi sau au redus producţia ca urmare a creşterii costurilor.

#sere #tarile de jos #flori #legume #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue