Protestul transportatorilor: majoritatea rutelor regulate din țară au fost suspendate. Vor soluții concrete

Majoritatea rutelor regulate din țară au fost suspendate în cadrul acțiunii de protest anunțate de transportatori. Aceștia spun că doar niște soluții concrete din partea autorităților i-ar putea determina să renunțe la continuarea protestului și în zilele de marți și miercuri.

„Avem informații din unele raioane în care au staționat toți, avem informații că în unele raioane activează câte o rută. Actualizăm datele, dar protestul se desfășoară așa cum am preconizat”, a notat Oleg Alexa, președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto pentru agenția de presă.

Potrivit lui, au existat și anumite amenințări din partea autorităților, însă în mare parte, transportatorii nu s-au lăsat șantajați. „Ministerul, cu părere de rău, nu depune vreun efort ca să soluționeze cumva problemele. Ministerul este concentrat pe lupta contra noastră. Și pentru asta face alianță și cu transportatorii iliciți. Și cel mai mult au sărit în ajutorul ministrului „Gările Auto” a lui Vîlcu și Andronache, care tot s-au implica în amenințarea transportorilor să renunțe la protest. Este o alianță foarte periculoasă”, a mai spus președintele APOTA.

Până acum, discuțiile cu autoritățile au vizat problemele din ramură, nu și soluțiișe pentru ele. Transportatorii așteaptă decizii. În funcție de ele, se vor decide acțiunile din următoarele două zile.

Transportatorii au anunțat pentru 7, 8 și 9 februarie suspendarea rutelor regulate naționale în semn de protest. Aceasta după ce nu au primit un răspuns din partea autorităților la solicitarea lor ca Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să prezinte calcule reale ale tarifului la serviciile de transport și la serviciile de autogară.

În anul 2009, a fost aprobat tariful de 0,38 lei/km, în anul 2013 – tariful de 0,48 lei/km, iar în anul 2019 – tariful de 0,60 lei/km.

#gara auto #protest #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.