Protestul transportatorilor: majoritatea rutelor regulate din țară au fost suspendate. Vor soluții concrete

Majoritatea rutelor regulate din țară au fost suspendate în cadrul acțiunii de protest anunțate de transportatori. Aceștia spun că doar niște soluții concrete din partea autorităților i-ar putea determina să renunțe la continuarea protestului și în zilele de marți și miercuri.

„Avem informații din unele raioane în care au staționat toți, avem informații că în unele raioane activează câte o rută. Actualizăm datele, dar protestul se desfășoară așa cum am preconizat”, a notat Oleg Alexa, președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto pentru agenția de presă.

Potrivit lui, au existat și anumite amenințări din partea autorităților, însă în mare parte, transportatorii nu s-au lăsat șantajați. „Ministerul, cu părere de rău, nu depune vreun efort ca să soluționeze cumva problemele. Ministerul este concentrat pe lupta contra noastră. Și pentru asta face alianță și cu transportatorii iliciți. Și cel mai mult au sărit în ajutorul ministrului „Gările Auto” a lui Vîlcu și Andronache, care tot s-au implica în amenințarea transportorilor să renunțe la protest. Este o alianță foarte periculoasă”, a mai spus președintele APOTA.

Până acum, discuțiile cu autoritățile au vizat problemele din ramură, nu și soluțiișe pentru ele. Transportatorii așteaptă decizii. În funcție de ele, se vor decide acțiunile din următoarele două zile.

Transportatorii au anunțat pentru 7, 8 și 9 februarie suspendarea rutelor regulate naționale în semn de protest. Aceasta după ce nu au primit un răspuns din partea autorităților la solicitarea lor ca Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să prezinte calcule reale ale tarifului la serviciile de transport și la serviciile de autogară.

În anul 2009, a fost aprobat tariful de 0,38 lei/km, în anul 2013 – tariful de 0,48 lei/km, iar în anul 2019 – tariful de 0,60 lei/km.

#gara auto #protest #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.