Purgatoriul generalului! Cel mai mare scandal de spionaj în favoarea Moscovei care lovește armata Moldovei

Publicația The Insider a dezvăluit o bombă de proporții în spațiul politic moldovenesc, arătând că generalul Igor Gorgan, fost șef al Statului Major al Republicii Moldova, a fost un informator activ al serviciilor secrete rusești, transmitând informații sensibile despre situația politică internă și despre achizițiile de echipament militar ale Ucrainei.

Conform documentelor obținute de The Insider, Gorgan a menținut legături strânse cu colonelul Alexei Makarov din GRU (Direcția Principală de Informații a Statului Major General al Armatei Ruse), raportând periodic și furnizând detalii despre activitățile militare din Republica Moldova și Ucraina.

Această colaborare a durat până la sfârșitul anului 2021, când noul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a destituit pe Gorgan din funcția de șef al Statului Major. Ulterior, în iulie 2023, în contextul expulzării masive a diplomaților ruși, Gorgan s-a angajat la ONU, dar, potrivit investigației, a continuat să fie un informator important pentru GRU, folosindu-și vechile conexiuni din Ministerul Apărării al Moldovei.

Adrian Băluțel, șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, a reacționat ferm la aceste dezvăluiri, cerând sancțiuni severe împotriva lui Gorgan. Băluțel a declarat că astfel de acțiuni sunt considerate trădare de patrie și trebuie tratate cu cea mai mare asprime. El a amintit că în 2021, Maia Sandu l-a destituit pe Gorgan din funcție, și a anunțat că distincțiile și gradele militare conferite acestuia în trecut vor fi retrase.

Aceste dezvăluiri aduc în prim-plan importanța monitorizării continue și a verificării riguroase a persoanelor din instituțiile de apărare și securitate națională, pentru a preveni astfel de incidente grave care amenință securitatea statului. Băluțel a subliniat necesitatea unor instrumente mai eficiente de combatere a acțiunilor de trădare a patriei, în fața unor astfel de amenințări hibride.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#generla #armata #Moscova #scandal #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele noi atrase la termen au totalizat 3,57 miliarde lei în noiembrie 2025, înregistrând o scădere abruptă de 20,3% față de luna precedentă, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au reprezentat 74,8% din total, însumând 2,67 miliarde lei, în descreștere cu 14,7% față de octombrie. Mult mai accentuată a fost reducerea depozitelor în valută, care au coborât la 900,4 milioane lei, cu 33,3% mai puțin față de luna precedentă.

În pofida acestei contracții, dobânzile au continuat să crească. Rata medie nominală la depozitele noi în lei s-a majorat cu 0,13 puncte procentuale, până la 5,11%, iar rata medie la depozitele în valută a urcat cu 0,11 p.p., la 1,34%.

Din punct de vedere al maturităților, cele mai atractive au rămas depozitele cu termen de 2–5 ani, care au concentrat 45,7% din total, urmate de cele pe 6–12 luni, cu o pondere de 22,6%.

Depozitele constituite de persoanele fizice au însumat 2,70 miliarde lei, în scădere cu 10,9% față de luna octombrie. Cele mai solicitate au fost depozitele pe 2–5 ani ( 45,8% ) și pe 6–12 luni ( 25,8% ).

Comparativ cu noiembrie 2024, tabloul rămâne însă pozitiv: depozitele în lei ale populației au crescut cu 48%, în timp ce depozitele în valută s-au redus cu 14%. Rata medie la depozitele în lei ale persoanelor fizice a urcat ușor, cu 0,04 p.p., până la 5,35%, iar cea la depozitele în valută a scăzut cu 0,10 p.p., la 1,17%.

Cea mai puternică ajustare s-a produs pe segmentul persoanelor juridice. Depozitele acestora au coborât la 852,5 milioane lei, cu 40,3% mai puțin decât în luna precedentă.

Depozitele în lei ale companiilor au totalizat 647,2 milioane lei ( –32,2% ), iar cele în valută doar 205,4 milioane lei, în scădere de 2,3 ori față de octombrie. Comparativ cu noiembrie 2024, depozitele în lei ale firmelor sunt în creștere cu 10,9%, însă cele în valută s-au diminuat cu 43%.

În același timp, costul banilor a crescut: rata medie la depozitele în lei ale persoanelor juridice a urcat cu 0,15 p.p., până la 4,40%, iar rata medie la depozitele în valută a crescut semnificativ, cu 0,75 p.p., până la 1,91%.