Putin recunoaște situația ”extrem de complicată” a serviciilor de securitate în regiunile din Ucraina anexate de Rusia

După nouă luni de război în Ucraina, președintele Vladimir Putin a recunoscut că situația din cele patru teritorii ocupate în estul și sudul Ucrainei este ”extrem de complicată”, o fereastră rară către provocările cu care se confruntă Moscova în zonele pe care a încercat să le anexeze ilegal.

Într-o declarație înregistrată pentru a marca o sărbătoare pentru lucrătorii din domeniul securității din Rusia, publicată marți de Kremlin și citată de CNN, Putin a remarcat ”sarcinile dificile” cu care se confruntă serviciile de securitate din Luhansk, Donețk, Zaporizhzhia și Kherson. Rusia a revendicat controlul asupra acestor regiuni după referendumuri false în septembrie, criticate pe scară largă de Kiev și de guvernele occidentale ca fiind o încălcare a dreptului internațional.

Rusia s-a confruntat de la bun început cu piedici în aceste zone – forțele Moscovei nu dețineau controlul deplin asupra teritoriilor atunci când acestea au fost validate ca parte a Federației Ruse. La doar câteva săptămâni după ce a anexat ilegal Kherson, Ucraina și-a revendicat capitala regională cu același nume, eliberând aproximativ 10.000 de kilometri pătrați de teren și mutându-și artileria furnizată de Occident în raza de acțiune a Crimeei.

Subliniind importanța protejării populației din teritoriile ocupate de Rusia, Putin a cerut serviciilor de securitate ”să faceți tot ce vă stă în putere pentru a le asigura siguranța și respectarea drepturilor și libertăților”. De asemenea, el a promis că forța va fi dotată cu ”echipamente și arme moderne, precum și cu personal experimentat”.

În discursul video, Putin a cerut serviciilor de securitate rusești să dea dovadă de ”cea mai mare disponibilitate” și ”concentrare” pentru a intensifica supravegherea ”trădătorilor, spionilor și diversioniștilor”, reflectând anxietatea acestui moment pentru Kremlin nu doar în Ucraina, ci și acasă.

#servicii #esec #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.