Putin și-a pus oaspeții la BRICS într-o situație penibilă. Nu și-au putut folosi cardurile cu dolari

Președintele rus Vladimir Putin vrea să convingă peste 20 de lideri mondiali pe care i-a invitat în Rusia la summitul BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale și pentru asta le-a impus să vină cu bani cash la ei, dolari sau euro, pe care să îi schimbe cu ruble, scrie Insider, citat de antena3.

Lupta cu dolarul e una dintre prioritățile lui Putin, deoarece tranzacționarea în monede locale ar însemna că Rusia, supusă sancțiunilor internaționale, nu ar avea de suferit în condițiile în care ordinea financiară globală este dominată de dolari americani.

Organizatorii summit-ului BRICS i-au sfătuit pe oaspeții din străinătate să aducă numerar – în special dolari americani și euro – la evenimentul din orașul rus Kazan.

Majoritatea băncilor ruse vor schimba în ruble dolari americani sau euro – pe care Moscova le-a considerat „monede toxice”, potrivit unui ghid postat pe site-ul summit-ului.

Să vii fără cash în Rusia nu a fost o opțiune pentru participanții la summit, deoarece nu este posibilă utilizarea în Rusia a cardurilor Mastercard sau Visa emise în afara țării. Cei doi emitenți de carduri au oprit operațiunile locale la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Cardurile Union Pay din China pot fi folosite – „dar cu restricții”, se arată în ghidul evenimentului.

Participanții pot să își facă un card Mir din Rusia, direct de pe aeroportul internațional din Kazan.

Aceste probleme legate de plăți subliniază imensa provocare pe care BRICS o are în scopul său de la se renunța la dolar.

Marți, Putin a promovat din nou utilizarea monedelor locale.

Săptămâna aceasta, în orașul Kazan, al optulea oraș ca mărime din Rusia, Vladimir Putin are discuții cu peste 20 de șefi de stat la summitul BRICS al economiilor emergente. Printre liderii invitați se numără Xi Jinping din China, premierul indian Narendra Modi și președintele iranian Masoud Pezeshkian. Kremlinul a descris momentul ca fiind unul dintre „evenimentele de politică externă de cea mai mare amploare” din Rusia.

Dornic să reducă presiunea din cauza sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin speră să-i convingă pe membrii BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale.

BRICS reprezintă Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Grupul, denumit adesea o replică la ce reprezintă lumea occidentală, s-a extins pentru a include Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Și Arabia Saudită a fost invitată să se alăture.

Națiunile BRICS reprezintă 45% din populația globală.

Oficialii ruși au indicat că alte 30 de țări vor să se alăture BRICS. Unele dintre aceste națiuni vor lua parte la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #carduri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.