Putin vrea secții de votare în Republica Moldova. Răspunsul Chișinăului

În contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, Vladimir Putin a făcut o cerere oficială prin intermediul Federației Ruse pentru deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova. Alegerile prezidențiale ruse sunt programate să aibă loc în perioada 15-17 martie, iar implicarea comunităților rusești din afara granițelor țării este o prioritate pentru autoritățile de la Moscova.

Guvernul din Republica Moldova a confirmat că analizează atent solicitarea și că va veni cu un răspuns într-un interval de timp rezonabil. În ciuda acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a subliniat că nu a existat niciodată un acord oficial pentru deschiderea secțiilor de votare în localitățile aflate în afara controlului autorităților constituționale, cu referire explicită la regiunea transnistreană.

În același timp, autoritățile de la Kiev au făcut cunoscut că nu vor recunoaște voturile pentru alegerile prezidențiale ruse pe teritoriile anexate, cum ar fi regiunea Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, precum și Crimeea. Ucraina a solicitat comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva celor care ar facilita sau participa la organizarea acestor alegeri în aceste regiuni.

Situația politică din regiune se tensionează, iar răspunsul Republicii Moldova la cererea Federației Ruse va fi esențial în determinarea relațiilor diplomatice și a evoluției politice în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegri #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.