Putin vrea secții de votare în Republica Moldova. Răspunsul Chișinăului

În contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, Vladimir Putin a făcut o cerere oficială prin intermediul Federației Ruse pentru deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova. Alegerile prezidențiale ruse sunt programate să aibă loc în perioada 15-17 martie, iar implicarea comunităților rusești din afara granițelor țării este o prioritate pentru autoritățile de la Moscova.

Guvernul din Republica Moldova a confirmat că analizează atent solicitarea și că va veni cu un răspuns într-un interval de timp rezonabil. În ciuda acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a subliniat că nu a existat niciodată un acord oficial pentru deschiderea secțiilor de votare în localitățile aflate în afara controlului autorităților constituționale, cu referire explicită la regiunea transnistreană.

În același timp, autoritățile de la Kiev au făcut cunoscut că nu vor recunoaște voturile pentru alegerile prezidențiale ruse pe teritoriile anexate, cum ar fi regiunea Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, precum și Crimeea. Ucraina a solicitat comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva celor care ar facilita sau participa la organizarea acestor alegeri în aceste regiuni.

Situația politică din regiune se tensionează, iar răspunsul Republicii Moldova la cererea Federației Ruse va fi esențial în determinarea relațiilor diplomatice și a evoluției politice în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegri #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.