Putin vrea secții de votare în Republica Moldova. Răspunsul Chișinăului

17 Ian. 2024, 12:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2024, 12:54 // Actual //  bani.md

În contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, Vladimir Putin a făcut o cerere oficială prin intermediul Federației Ruse pentru deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova. Alegerile prezidențiale ruse sunt programate să aibă loc în perioada 15-17 martie, iar implicarea comunităților rusești din afara granițelor țării este o prioritate pentru autoritățile de la Moscova.

Guvernul din Republica Moldova a confirmat că analizează atent solicitarea și că va veni cu un răspuns într-un interval de timp rezonabil. În ciuda acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a subliniat că nu a existat niciodată un acord oficial pentru deschiderea secțiilor de votare în localitățile aflate în afara controlului autorităților constituționale, cu referire explicită la regiunea transnistreană.

În același timp, autoritățile de la Kiev au făcut cunoscut că nu vor recunoaște voturile pentru alegerile prezidențiale ruse pe teritoriile anexate, cum ar fi regiunea Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, precum și Crimeea. Ucraina a solicitat comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva celor care ar facilita sau participa la organizarea acestor alegeri în aceste regiuni.

Situația politică din regiune se tensionează, iar răspunsul Republicii Moldova la cererea Federației Ruse va fi esențial în determinarea relațiilor diplomatice și a evoluției politice în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.