R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

17 Apr. 2025, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2025, 07:58 // Actual //  bani.md

R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

Redacția ZIUAȘtirile zileiEconomieExterne14 hours ago

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o producție de vinuri de 110 milioane de litri, fiind pe locul al 20-lea în lista producătorilor mondiali, cu două poziții mai jos decât în 2023. Statistica Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) arată că, anul trecut, companiile vinicole din R. Moldova au produs cu aproximativ 40 la sută mai puțin față de 2023, când volumul total a fost de 180 de milioane de litri, cu 27% mai mult, fiind și cea mai mare creștere în rândul celor 20 de producători mondiali.

La nivel mondial, consumul de vin a scăzut, în 2024, la cel mai jos nivel din ultimii peste 60 de ani. Vânzările au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri, cea mai mică cifră înregistrată din 1961, când s-au raportat 213,6 milioane de hectolitri.

Șeful Departamentului de statistică al OIV, Giorgio Delgrosso, a declarat că industria vinului se confruntă cu o „furtună perfectă”, cauzată de preocupările legate de sănătate, care scad consumul în multe țări, și de factori economici care agravează situația.

Prețul mediu al unei sticle de vin a crescut cu aproximativ 30% față de anii 2019 și 2020, iar consumul total a scăzut cu 12% în aceeași perioadă. În Statele Unite, cel mai mare consumator de vin la nivel global, consumul a scăzut cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.

Producția a fost afectată de condiții climatice extreme, precum precipitații peste medie în unele regiuni și secetă în altele. La nivel internațional, Italia a revenit pe primul loc cu o producție totală, în 2024, de peste 44 de milioane de hectolitri. Italia, cel mai mare exportator de vin la nivel mondial, a înregistrat o creștere a comerțului datorită popularității vinurilor spumante, precum Prosecco. Pe a doua poziție se află Franța, care a scăzut cu 23%, la 36,1 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din 1957. Spania a produs 31 de milioane de hectolitri, iar producția SUA a scăzut cu 17,2%, la 21,1 milioane de hectolitri, în principal din cauza căldurii extreme. România s-a clasat pe locul al 12-lea, cu 3,7 milioane de hectolitri, scăderea fiind de 20%.

În Europa, care reprezintă aproape jumătate din vânzările globale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. OIV nu a putut prevedea dacă consumul de vin va crește din nou, iar actorii din industrie, precum lanțul francez de magazine de vinuri Nicolas, vorbesc despre o scădere „generațională” a consumului. „Oamenii nu mai consumă vin într-un mod festiv, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor,” a declarat Nicolas pentru Agence France-Presse. Cu toate acestea, compania a observat că „oamenii beau mai puțin, dar mai bine” și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru vinuri de calitate.

Datele OIV mai arată că, la nivel mondial, continuă și declinul legat de suprafețele cultivate cu vița-de-vie. În 2024, scăderea a fost de 0,6% față de 2023, suprafața totală a podgoriilor fiind de aproximativ 7,1 milioane de hectare.

La acest capitol, Republica Moldova se află pe locul al 16-lea, având 115 mii de hectare de podgorii, suprafață care a rămas la aceeași cotă ca în 2023. Pe primele cinci locuri, cu cele mai mari zone cultivate cu vița-de-vie, fiind Spania, Franța, China, Italia și Turcia.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.