R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

Redacția ZIUAȘtirile zilei, Economie, Externe14 hours ago

Home
Știrile zilei
R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o producție de vinuri de 110 milioane de litri, fiind pe locul al 20-lea în lista producătorilor mondiali, cu două poziții mai jos decât în 2023. Statistica Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) arată că, anul trecut, companiile vinicole din R. Moldova au produs cu aproximativ 40 la sută mai puțin față de 2023, când volumul total a fost de 180 de milioane de litri, cu 27% mai mult, fiind și cea mai mare creștere în rândul celor 20 de producători mondiali.

La nivel mondial, consumul de vin a scăzut, în 2024, la cel mai jos nivel din ultimii peste 60 de ani. Vânzările au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri, cea mai mică cifră înregistrată din 1961, când s-au raportat 213,6 milioane de hectolitri.

Șeful Departamentului de statistică al OIV, Giorgio Delgrosso, a declarat că industria vinului se confruntă cu o „furtună perfectă”, cauzată de preocupările legate de sănătate, care scad consumul în multe țări, și de factori economici care agravează situația.

Prețul mediu al unei sticle de vin a crescut cu aproximativ 30% față de anii 2019 și 2020, iar consumul total a scăzut cu 12% în aceeași perioadă. În Statele Unite, cel mai mare consumator de vin la nivel global, consumul a scăzut cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.

Producția a fost afectată de condiții climatice extreme, precum precipitații peste medie în unele regiuni și secetă în altele. La nivel internațional, Italia a revenit pe primul loc cu o producție totală, în 2024, de peste 44 de milioane de hectolitri. Italia, cel mai mare exportator de vin la nivel mondial, a înregistrat o creștere a comerțului datorită popularității vinurilor spumante, precum Prosecco. Pe a doua poziție se află Franța, care a scăzut cu 23%, la 36,1 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din 1957. Spania a produs 31 de milioane de hectolitri, iar producția SUA a scăzut cu 17,2%, la 21,1 milioane de hectolitri, în principal din cauza căldurii extreme. România s-a clasat pe locul al 12-lea, cu 3,7 milioane de hectolitri, scăderea fiind de 20%.

În Europa, care reprezintă aproape jumătate din vânzările globale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. OIV nu a putut prevedea dacă consumul de vin va crește din nou, iar actorii din industrie, precum lanțul francez de magazine de vinuri Nicolas, vorbesc despre o scădere „generațională” a consumului. „Oamenii nu mai consumă vin într-un mod festiv, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor,” a declarat Nicolas pentru Agence France-Presse. Cu toate acestea, compania a observat că „oamenii beau mai puțin, dar mai bine” și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru vinuri de calitate.

Datele OIV mai arată că, la nivel mondial, continuă și declinul legat de suprafețele cultivate cu vița-de-vie. În 2024, scăderea a fost de 0,6% față de 2023, suprafața totală a podgoriilor fiind de aproximativ 7,1 milioane de hectare.

La acest capitol, Republica Moldova se află pe locul al 16-lea, având 115 mii de hectare de podgorii, suprafață care a rămas la aceeași cotă ca în 2023. Pe primele cinci locuri, cu cele mai mari zone cultivate cu vița-de-vie, fiind Spania, Franța, China, Italia și Turcia.

#vin #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.