Raport ONU: Nivelul foametei mondiale a crescut dramatic anul trecut. 10% din populația lumii e malnutrită

Nivelul foametei și al malnutriției mondiale s-a înrăutățit dramatic anul trecut, creștererea fiind probabil cauzată de pandemie, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), publicat luni, citat de Reuters.

După ce a stagnat timp de cinci ani, numărul persoanelor subnutrite a crescut la aproximativ 768 milioane, anul trecut, echivalent cu 10% din populația lumii. Față de 2019, numărul persoanelor care suferă din cauza foametei a crescut cu aproximativ 118 milioane, se arată în raport.

„Din păcate, pandemia continuă să scotă în evidență punctele slabe ale sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile. Nicio regiune a lumii nu a fost cruțată”, a precizat ONU.

Ediția din 2021 a „The State of Food Security and Nutrition in the World” a estimat că, pe baza tendințelor actuale, obiectivul ONU de a reduce foametea la zero până în 2030 nu va putea fi îndeplinit, la acel moment 660 de milioane de oameni urmând să sufere din cauza malnutriției.

Acest număr este cu 30 de milioane mai mare decât într-un scenariu în care pandemia nu ar fi avut loc.

„Cele mai mari temeri ale noastre se împlinesc. Foametea va dura ani, dacă nu chiar decenii„, a declarat economistul șef al Programului Alimentar Mondial (PAM), din cadrul ONU, Arif Husain.

Din cele 768 de milioane de oameni subnutriți, 418 milioane erau în Asia, 282 milioane în Africa și 60 milioane în America Latină și Caraibe. În Africa, însă, 21% dintre oameni sunt subnutriți, mai mult decât dublu față de orice altă regiune.

După scăderea de câteva decenii, insecuritatea alimentară a crescut de la mijlocul anilor 2010, în special în țările afectate de conflicte, încălzirea globală sau recesiuni economice.

Cu toate acestea, creșterea de anul trecut a fost egală cu cea a tuturor celor cinci ani anteriori.

#foamete #crestere #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.