Râsul batjocoritor al olandezului de la Pre-Vetting! Tănase: Factura va fi plătită de actuala putere politică

Scandalul iscat de o anchetă jurnalistică, care-l vizează pe președintele Comisiei de Evaluare Extraordinară, Herman von Hebel, nu se referă la integritate, ci la credibilitate. Este limpede că eșecurile sale manageriale din cariera sa în Olanda nu denotă lipsa de integritate, ci mai degrabă vorbesc despre profesionalismul domniei sale, susține, într-o postare pe Facebook, fostul judecător la Curtea Constituțională, Alexandru Tănase

„Indiferent de aceste detalii, succesul reformelor din justiție este în cea mai mare parte bazat pe percepții și nu pe realități. Încrederea publică în procedura de evaluare extraordinară (cunoscută sub numele de vetting) este subțiere ca o lamă de ras Gillette. După câteva situații delicate, când pentru unele persoane apropiate puterii “filtele vetingului” au devenit mai transparente decât sticla de Murano, în timp ce alții erau invitați să aducă mostre de ADN-ul cailor care au arat ogorul bunicilor pe timpul lui Brejnev, orice turbulență nu poate decât să compromită și mai tare credibilitatea acestui proces”, mai spune Tănase.

Potrivit lui, în astfel de circumstanțe, zâmbetul disprețuitor al domnului von Hebel în fața unei întrebări firești, dacă va demisiona sau nu, nu face decât să submineze și mai mult credibilitatea atât a procedurii de evaluare extraordinară, cât și a actualei puteri politice.

„Este evident că domnia sa nu va demisiona voluntar din această funcție. Zâmbetul său plin de dispreț (pentru a nu-l numi batjocoritor) și autosuficiența cu care a reacționat la o întrebare legitimă a unui jurnalist vorbesc de la sine despre atitudinile sale. Un misionar european, venit în junglă pentru a civiliza triburile sălbatice, nu este obligat să manifeste respect pentru aborigeni, cu atât mai mult, nu este obligat să demisioneze din cauza frământărilor morale ale junglei. Mai mult decât atât, având în vedere că doi-trei ani de „civilizare a aborigenilor” îi pot rotunji considerabil conturile domnului misionar, șansele de demisie benevolă sunt aproape inexistente”, a punctat fostul judecător.

El spune că, în cariera sa profesională a interacționat cu diverse experți europeni.„ Am lucrat ani în șir cot la cot cu unii din ei în același birou. Acest lucru îmi permite să “citesc” cât se poate de clar reacțiile lor. O astfel de reacție, altfel decât o manifestare de dispreț și un sentiment de superioritate, nu poate fi calificată. Cu certitudine, în Europa, niciun funcționar din justiție nu ar risca să “răspundă” astfel unui jurnalist care îi cere explicații absolut normale referitoare la trecutul său profesional”.

În concluzie, Alexandru Tănase spune că, partea cea mai tristă este că factura va fi plătită de actuala putere politică și nu de domnul Herman von Hebel. Pentru cetățeanul obișnuit, nu există diferență între un expert din cadrul unei comisii guvernamentale și conducerea politică actuală. Alegătorul, atunci când își va exprima opțiunile la urna de vot, va sancționa pentru acest zâmbet plin de dispreț actuala putere politică și nu pe domnul Herman von Hebel. Cu cât mai repede se va înțelege acest lucru, cu atât mai bine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olandez #pre-vetting #Tănase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.