Râsul batjocoritor al olandezului de la Pre-Vetting! Tănase: Factura va fi plătită de actuala putere politică

Scandalul iscat de o anchetă jurnalistică, care-l vizează pe președintele Comisiei de Evaluare Extraordinară, Herman von Hebel, nu se referă la integritate, ci la credibilitate. Este limpede că eșecurile sale manageriale din cariera sa în Olanda nu denotă lipsa de integritate, ci mai degrabă vorbesc despre profesionalismul domniei sale, susține, într-o postare pe Facebook, fostul judecător la Curtea Constituțională, Alexandru Tănase

„Indiferent de aceste detalii, succesul reformelor din justiție este în cea mai mare parte bazat pe percepții și nu pe realități. Încrederea publică în procedura de evaluare extraordinară (cunoscută sub numele de vetting) este subțiere ca o lamă de ras Gillette. După câteva situații delicate, când pentru unele persoane apropiate puterii „filtele vetingului” au devenit mai transparente decât sticla de Murano, în timp ce alții erau invitați să aducă mostre de ADN-ul cailor care au arat ogorul bunicilor pe timpul lui Brejnev, orice turbulență nu poate decât să compromită și mai tare credibilitatea acestui proces”, mai spune Tănase.

Potrivit lui, în astfel de circumstanțe, zâmbetul disprețuitor al domnului von Hebel în fața unei întrebări firești, dacă va demisiona sau nu, nu face decât să submineze și mai mult credibilitatea atât a procedurii de evaluare extraordinară, cât și a actualei puteri politice.

„Este evident că domnia sa nu va demisiona voluntar din această funcție. Zâmbetul său plin de dispreț (pentru a nu-l numi batjocoritor) și autosuficiența cu care a reacționat la o întrebare legitimă a unui jurnalist vorbesc de la sine despre atitudinile sale. Un misionar european, venit în junglă pentru a civiliza triburile sălbatice, nu este obligat să manifeste respect pentru aborigeni, cu atât mai mult, nu este obligat să demisioneze din cauza frământărilor morale ale junglei. Mai mult decât atât, având în vedere că doi-trei ani de „civilizare a aborigenilor” îi pot rotunji considerabil conturile domnului misionar, șansele de demisie benevolă sunt aproape inexistente”, a punctat fostul judecător.

El spune că, în cariera sa profesională a interacționat cu diverse experți europeni.„ Am lucrat ani în șir cot la cot cu unii din ei în același birou. Acest lucru îmi permite să „citesc” cât se poate de clar reacțiile lor. O astfel de reacție, altfel decât o manifestare de dispreț și un sentiment de superioritate, nu poate fi calificată. Cu certitudine, în Europa, niciun funcționar din justiție nu ar risca să „răspundă” astfel unui jurnalist care îi cere explicații absolut normale referitoare la trecutul său profesional”.

În concluzie, Alexandru Tănase spune că, partea cea mai tristă este că factura va fi plătită de actuala putere politică și nu de domnul Herman von Hebel. Pentru cetățeanul obișnuit, nu există diferență între un expert din cadrul unei comisii guvernamentale și conducerea politică actuală. Alegătorul, atunci când își va exprima opțiunile la urna de vot, va sancționa pentru acest zâmbet plin de dispreț actuala putere politică și nu pe domnul Herman von Hebel. Cu cât mai repede se va înțelege acest lucru, cu atât mai bine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olandez #pre-vetting #Tănase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.