Războiul afectează și criptomonedele! S-au depreciat după ce Rusia a invadat Ucraina

24 Feb. 2022, 18:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
24 Feb. 2022, 18:11 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, a coborât joi la cea mai scăzută valoare din ultima lună, după ce forţele ruse au atacat mai multe oraşe din Ucraina, ceea ce a declanşat o vânzare masivă de active riscante, transmite Reuters.

Cotaţia Bitcoin a coborât joi cu 7,9% până la 34.324 dolari, cel mai scăzut nivel de după 24 ianuarie. Criptomonedele mai mici, care în mod normal evolează în tandem cu bitcoin, au scăzut şi ele în frunte cu ether care a pierdut 10,8%.

Atacul Rusiei a provocat o prăbuşire a burselor din întreaga lume, în timp ce dolarul american, aurul şi petrolul s-au apreciat pe măsură ce investitorii caută active considerate sigure.

„Am văzut ceea ce ne aşteptam să vedem, bitcoin şi pieţele cripto urmează evoluţiile de pe burse. Toate lucrurile tind să se coreleze în situaţii de criză aşa că ne aşteptam la o situaţia similară în cazul de faţă, aşa că este posibil ca lucrurile să se agraveze în zilele următoare”, a declarat Jospeh Edwards, director de strategie la firma Solrise Group.

Chiar dacă susţinătorii criptomonedelor susţin că bitcoin funcţionează ca o valoare de refugiu în situaţii de tensiune geopolitică, deseori aceste criptomonede evoluează în tandem cu alte active riscante.

În urma scăderilor înregistrate joi, bitcoin a pierdut 50% din valoare comparativ cu vârful de 69.000 de dolari înregistrat în luna noiembrie a anului trecut.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.