Războiul dintre Rusia și Ucraina a creat un boom economic pentru Georgia

În timp ce războiul din Ucraina sufocă Europa, o mică naţiune aflată lângă Rusia se bucură de un boom economic neaşteptat.

Georgia este pe cale să devină una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din lume în acest an. Motivul? Economia Georgiei înfloreşte în urma afluxului puternic de ruși cu bani care fug din calea conflictului militar provocat de Putin, informează Reuters.

Conform instituțiilor internaționale, această țară cu doar 3,7 milioane de locuitori, ce are ieşire la Marea Neagră, va înregistra o creştere viguroasă a producţiei economice, de 10%, în 2022, pe fondul unui boom condus de consum.

Astfel, economia modestă, de 19 miliarde de dolari, binecunoscută în regiune pentru munţii, pădurile şi văile vinului, va depăşi pieţe emergente precum Vietnam şi exportatori de petrol precum Kuweit, care sunt susţinuţi de preţurile ridicate ale ţiţeiului.

„Pe partea economică, Georgia se descurcă foarte bine. Există un fel de boom. Toate industriile se descurcă foarte bine, de la microîntreprinderi până la corporaţii. Nu mă pot gândi la vreo industrie care să aibă probleme anul acesta”, a mărturisit pentru Reuters Vakhtang Butskhrikidze, CEO al celei mai mari bănci din ţară, TBC.

Potrivit statisticilor, în acest an, cel puţin 112.000 de ruşi au emigrat în Georgia. Un prim val mare, de 43.000 de persoane, a sosit după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, iar Putin a luat măsuri pentru a înlătura opoziţia faţă de război de acasă, potrivit guvernului Georgiei.

Un al doilea val a venit după ce președintele Rusiei a anunţat mobilizarea la nivel naţional, la sfârşitul lunii septembrie. Rezultatul acestei situații? Deocamdată, economia Georgiei culege beneficiile, mai ales dacă ținem cont de faptul că rușii care fug de război vin însoţiţi de un val de bani.

Numai în perioada aprilie – septembrie, ruşii au transferat peste un miliard de dolari în Georgia, prin bănci sau servicii de transfer de bani, de cinci ori mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit băncii centrale din Georgia.

Acest flux de bani a contribuit la împingerea lariului georgian la cel mai puternic nivel din ultimii trei ani.

Aproximativ jumătate dintre sosirile ruşilor provin din sectorul tehnologic, potrivit directorului general al TBC, Butskhrikidze, şi a instituţiilor media locale, ţinând cont de sondaje şi estimări ale cifrelor din industrie din Rusia, care au indicat un exod a zeci de mii de lucrători IT cu mobilitate ridicată, după invadarea Ucrainei.

În anul 2008, Georgia însăşi a purtat un scurt război cu Rusia, pentru Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii controlate de separatişti susţinuţi de ruşi.

#georgia #razboi #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.