Războiul maşinilor electrice China-Occident s-a terminat. Chinezii au câştigat

În 2025 China va depăşi Occidentul la vânzările de maşini electrice. Toate prognozele indică o creştere fulminantă a vânzărilor de automobile „verzi” în raport cu cele tradiţionale, în timp ce piaţa din Europa şi SUA încetineşte reflectând adoptarea lentă de către industria auto tradiţională a noii tehnologii, incertitudinea privind subvenţiile din partea statului şi creşterea protecţionismului împotriva importurilor din China, scrie FT.

Potrivit prognozelor, în 2025 numărul automobilelor electrice din China s-ar dubla – de la 5,9 milioane în 2022 la 12 milioane – iar vânzările de autovehicule tradiţionale vor scădea cu peste 10% anul viitor, ajungând la mai puţin de 11 milioane, reflectând o scădere de aproape 30% faţă de 14,8 milioane în 2022.

Robert Liew, director de cercetare în domeniul energiei regenerabile pentru Asia-Pacific la Wood Mackenzie, a declarat că succesul chinezesc în domeniul automobilelor electrice este o doavadă a dezvoltării puternice a tehnologiei în interiorul ţării şi a faptului că au reuşit cu succes să îşi securizeze lanţurile de aprovizionare globală pentru resursele necesare automobilelor electrice.

„Vor să electrifice totul. Nicio ţară nu se apropie de nivelul Chinei” a spus Robert Liew.

Deşi ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule electrice în China a încetinit din frenezia post-Covid, previziunile sugerează că obiectivul oficial al Beijingului, stabilit în 2020, ca vehiculele electrice să reprezinte 50 % din vânzările de automobile până în 2035, va fi atins cu 10 ani mai devreme decât era prevăzut.

Previziunile marilor bănci internaţionale privind China subliniază faptul că, în următorul deceniu, fabricile create în China pentru a produce zeci de milioane de autovehicule cu motoare tradiţionale nu vor mai avea aproape nicio piaţă internă de deservit.

Totodată ele atrag atenţia că ascensiunea rapidă a industriei chineze de vehicule electrice ameninţă acum campionii naţionali ai producţiei auto din Germania, Japonia şi SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #mașini #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.