Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în luptă

xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luptă #Bogat #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.