Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în luptă

xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luptă #Bogat #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.