Reacția Procuraturii la clasarea unui dosar din frauda bancară: Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale

Dezmințim informația. Comunicăm ca Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale aflate în gestiunea procurorilor, se arată în mesajul Procuraturii Generale expediat redacției.

„La fel, comunicăm ca procurorul Roman Eremciuc nu are vreo funcție de conducere în cadrul Procuraturii Generale (nu conduce nici o subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale)”, se mai arată în mesajul Procuraturii.

BANI.MD a publicat o știre în care omul de afaceri, Denis Urechi îl acuză pe Procurorul General, Ion Munteanu că ar fi clasat un dosar din „frauda bancară”.

„Procurorul General interimar, Ion Munteanu primește plângerea de la Ion Lambantu că este persecutat pe un caz de dosar penal din epopeea fraudei bancare la Procuratura Anticorupție și invocă faptul că procurorul întreprinde acțiuni ilegale. Munteanu retrage dosarul aflat la control de la Procuratura Anticorupție și îl dă la secția de control la PG pentru a-l verifica unde șeful secției este ruda lui Ion Lambantu, Roman Eremciuc. Și această secție nu verifică dosarul, dar îl clasează. Mă interesează reacția Veronică Dragalin, șefa PA. Pentru astfel de combinație plata este 300 mii de euro. Este o schemă simplă cum sunt clasate dosarele pe frauda bancară”, susține omul de afaceri Denis Urechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clsare #procuratura #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.