Record absolut în piața cripto: Capitalizarea criptomonedelor urcă la 3.200 de miliarde de dolari

Valoarea de piaţă a tuturor criptomonedelor a atins joi un maxim istoric de peste 3.000 de miliarde de dolari, după ce victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA a alimentat pariurile că o reglementare mai prietenoasă în SUA va da naştere unui nou boom pentru criptomonede, transmite Reuters.

Potrivit agregatorului de date CoinGecko, valoarea de piaţă cumulată a tuturor criptomonedelor a atins un nivel record de aproape 3.200 de miliarde de dolari în Asia.

Cifra o plasează deasupra precedentului maxim istoric atins în 2021, când stimulentele din perioada pandemiei au alimentat investiţiile speculative, şi reprezintă o revenire spectaculoasă faţă de situaţia din urmă cu doar câteva luni, când preţurile şi tranzacţiile cu criptomonede erau în stagnare şi perspectivele nu erau strălucite.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piaţă sunt bitcoin, ether, Tether, XRP şi Bitcoin Cash.

Bitcoin domină piaţa criptomonedelor şi valoare record atinsă de capitalizarea de piaţă a criptomonedelor coincide cu avansul bitcoin până la un nivel record de 93.480 de dolari.

Victoria lui Trump la alegerile prezidenţiale, împreună cu cea a mai multor parlamentari favorabili criptomonedelor în Congresul SUA, a dat naştere la un val de euforie cu privire la viitorul reglementărilor americane vizând criptomonedele.

Cotaţia bitcoin s-a dublat de la începutul anului şi până în prezent, în condiţiile în care din ziua alegerilor (5 noiembrie) şi până în prezent a înregistrat un avans de 30%, până peste pragul de 90.000 de dolari. În paralel, cotaţia ether a crescut cu 33% de la alegeri şi până în prezent, până la 3.220 de dolari.

Dogecoin, un token volatil promovat de miliardarul Elon Musk, aliatul lui Trump, s-a apreciat cu 140%.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #piata #record #valoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.